Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
Ziua de 17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
Cu exact 16 ani în urmă, la 17 octombrie 2003, după laborioase și îndelungi negocieri, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Convenția este instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, țara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit Parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.
România a construit un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice. Se lucrează la Repertoriul patrimoniului cultural imaterial din România și la Inventarul național al acestui patrimoniu, se iau măsuri concrete pentru salvgardarea acestuia, se promovează valorile naționale ale patrimoniului imaterial, în pofida climatului economic nefavorabil din ultimii ani.
Nu mai puțin de 38 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu.
Totodată, mai multe elemente din România sunt înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității:
2005/2008 - Ritualul Călușului/ Căluș Ritual
2009 - Doina
2012 - Ceramica tradițională de Horezu
2013 - Colindatul de ceată bărbătească
2015 - Jocul fecioresc din România
2016 - Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova
2017 - Mărțișorul - Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie
În acest an, Muzeul Național al Țăranului Român a lansat prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România. Rețelele Privirii este un experiment curatorial inovator ce explorează noile media și aduce Arhiva de imagine a Muzeului Național al Țăranului Român mai aproape de oameni. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale” ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Ele documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii.
Acesta este doar unul - dar, probabil, cel mai cunoscut - dintre proiectele prin care Muzeul Național al Țăranului Român protejează și pune în valoare patrimoniul cultural imaterial al României.
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
