Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei
JOI, 13 octombrie 2011, de la ora 18:00, la Clubul Ţăranului, în cadrul Conferinţelor „Mircea Vulcănescu”, doamna prof. dr. Sanda Golopenţia va vorbi despre Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei.
Satul nu este numai o structură socială, aşa cum problemele abordate de sociolog nu sunt numai structuri intelectuale. Satul, problemele cercetate sunt prieteni virtuali pe care ni-i apropiem prin trudă şi respect, cu care ne descoperim afinităţi, cărora le datorăm recunoştinţă atunci când ni se deschid. Literatura dă astfel orizont textului sociologic, care nu are cum articula sociologia ca opţiune existenţială.
Sanda Golopenţia
Invitată:
Sanda Golopenţia este doctor în lingvistică al Universităţii Bucureşti. Actualmente este profesor la departamentul de studii franceze al Universităţii Brown din Statele Unite ale Americii. Sanda Golopenţia este autoarea a numeroase studii şi articole în domenii precum lingvistică structurală, poetică şi semiotică, filozofia limbajului, teoria literaturii, studii culturale. Începând din 1982, a publicat materiale referitoare la activitatea Scolii Sociologice de la Bucureşti din perioada interbelică, cu referinţe directe la activitatea părinţilor săi, membrii marcanţi ai Şcolii, precum şi numeroase articole referitoare la comunitatea românească din America.
Printre cele mai recente apariţii se numără: Cartea plecării, Editura Univers, 1995; America America, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996; Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, Fundaţia Culturală Română, 1998; Vămile grave, Editura Univers, 1999; Intermemoria: Studii de pragmatică şi antropologie, Editura Dacia, 2001; Anton Golopenţia. Ultima carte. Text integral al declaraţiilor în anchetă ale lui Anton Golopenţia aflate în Arhivele SRI, introducere şi anexă de Sanda Golopenţia, Editura Enciclopedică, 2001; Chemarea mâinilor negative, Editura Cartea Româneasca, 2002; Learn To Sing, My Mother Said. Songs of the Women of Breb, Editura Ethnologica, 2004.
Moderatorul dezbaterii:
Mihai Gheorghiu – cercetător Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Conferinţele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MŢR un spaţiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale ştiinţelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiţie şi modernitate în istoria şi devenirea culturii şi civilizaţiei româneşti a secolului XX şi a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură şi religie va fi privilegiat ca temă de reflecţie şi dezbatere.
Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate şi s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate şi tradiţie. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiţiei? Şi ce ar putea să însemne în contextul postmodernităţii, secularizant şi globalizant, apelul la tradiţie?
Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizaţiei, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituţiilor culturale româneşti, teme ţinând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări şi se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezenţă cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată.
Punem acest ciclu de conferinţe sub numele şi semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat şi implicat în viaţa cetăţii şi a poporului său, reprezintă de asemenea la superlativ tipul creştinului jertfelnic în luptă cu demonia veacului. Credem că Mircea Vulcănescu este omul exemplar al culturii române a veacului XX, alţii au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moştenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, şi viaţa oferită ca jertfă aproapelui.
Nimic mai potrivit ca MŢR să devină organizatorul unor astfel de întâlniri care să se desfăşoare sub semnul moştenirii intelectuale a lui Mircea Vulcănescu. Dragostea absolută a lui M. Vulcănescu pentru civilizaţia tradiţională românească, încrederea sa în acest tip uman îl fac în mod necesar părtaş la aventura intelectuală a MŢR, aşa cum a iniţiat-o Horia Bernea. De altfel, textele sale au construit ele însele, alături de multe altele, viziunea pe care expunerea permanentă a MŢR s-a edificat. Onorăm astfel în Mircea Vulcănescu un precursor şi un model.
Partener: Clubul Ţăranului
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
