Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Expoziţia „Laolaltă” la Maroc
MȚR
23 – 30 ianuarie 2013, Biblioteca Națională a Regatului Maroc, Rabat
Muzeul Național al Țăranului Român vernisează miercuri, 23 ianuarie 2013, la Rabat, la Biblioteca Națională a Regatului Maroc, expoziția Laolaltă, care va putea fi vizitată până pe 30 ianuarie2013.
Această expoziţie este un îndemn la cunoaşterea exprimării culturale, la nivelul lumii rurale a acestor etnii, precum şi la reflecţie asupra întâlnirii şi dialogului culturii române cu cele ale conlocuitorilor, a schimbului de valori care au condus la îmbogăţiri reciproce.
Expoziţia evidenţiază atât diferenţe, specifice fiecărei etnii în parte, cât şi influenţe venite din ambele direcţii, marcate de lunga convieţuire şi de integrarea lor în comunităţile româneşti.
S-au stabilit în diverse perioade şi locuri din ţară etnici şvabi, lipoveni, maghiari, secui, saşi, ruteni, rommi, ucraineni, turci, tătari, evrei, armeni, sârbi, bulgari, greci, italieni, cehi, croaţi, slovaci. Au îndeplinit diferite funcţii precum funcţionari, comercianţi(aromânii), negustori (evreii şi albanezii), militari (albanezii), meseriaşi (saşii) aducându-şi contribuţia şi în cultură, punând bazele învăţământului în limba maternă, sau artă.
De-a lungul discursului expoziţional vom prezenta piese de costum, atât femeieşti, cât şi bărbăteşti, aparţinând etnicilor (bulgari, tătari, turci, lipoveni, croaţi etc.), precum şi o serie de obiecte de uz personal, casnic sau gospodăresc: căni de bere austriece, ouă încondeiate germane, poloneze, cehoslovace, ungureşti, cancee maghiare şi secuieşti, piese de podoabă (inele, brăţări, cercei, salbe de bani sau de corali) sârbeşti, macedonene etc., instrumente muzicale, furci de tors şi piese de mobilier. Toate aceste obiecte fac parte din colecţiile muzeului şi datează din secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
Expoziţia reprezintă şi un gest de prietenie faţă de comunităţile cu care convieţuim dar şi o dovadă că românii, de-a lungul timpului, au crezut în aceste precepte. Alexandru Tzigara Samurcaş la începutul secolului al XX-lea şi omul de cultură Tancred Bănăţeanu la jumătatea secolului al XX-lea, ca directori ai muzeului au dus o politică de recunoaştere şi de preţuire a creaţiei materiale şi spirituale a etnicilor cu care convieţuim ilustrată de bogatele colecţii constituite încă din acea vreme.
Nicoleta Sîrbu
www.bnrm.ma/index.html
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
