Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Fragmente şi zidiri.
Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș
9 – 19 septembrie 2021
Cu duioșie mi-aduc aminte, azi încă, de bucuria ce o aveam, ca copii cînd scotocind prin lada de chiparos cu simpaticul ei parfum de vetustate, mama ne îngăduia să pipăim, cu tot respectul cuvenit, moștenirea rămasă de la părinții ei și bunicii noștri. (Alexandru Tzigara-Samurcaș)
Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 9 septembrie 2021, ora 17.00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, dedicată fondatorului Muzeului de la Șosea.
Expoziția face parte din proiectul MNLR intitulat Harta călătoriilor MNLR în muzeele din Capitală și își propune să valorifice manuscrise și cărți poștale ilustrate din arhiva MNLR, care vor fi completate de materiale aflate în Arhiva Etnologică a MNȚR.
Expoziția se înscrie în seria de evenimente Zilele Muzeului Țăranului și poate fi vizitată până pe 19 septembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Vă invităm să descoperiți corespondența lui Samurcaș cu diferite personalități ale epocii, reflectată în manuscrise și documente dactilografiate, în mesajele transmise pe cărți poștale ilustrate și, odată cu aceasta, câteva instantanee din viața lui Samurcaș și a Muzeului de la Șosea!
Alexandru Tzigara-Samurcaş s-a născut în 1872, în Bucureşti. Studiază istoria la Facultatea de Litere, unde îi are profesori pe Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu. În timpul studenției, Tocilescu îl numeşte „custode preparator” la Muzeul Național de Antichități, iar doctoratul în istoria artei îl susține la Universitatea din München. Lucrează ca bibliotecar la Fundația Universitară „Carol I”, unde va fi numit director 15 ani mai târziu, în 1914. Este fondatorul Muzeului de Etnografie şi Artă Națională şi director timp de 40 de ani. Este profesor suplinitor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti până la 1926, an în care este numit profesor titular la Universitatea din Cernăuți.
Este ales membru al Asociației Arhitecților din România și al Societății Scriitorilor Români, comisar al pavilionului României la expozițiile internaționale din 1925, 1929, 1935 și 1936, inspector general al muzeelor din România (din 1922), membru corespondent al Academiei Române din 1938.
Colecția pe care a lăsat-o moștenire Samurcaș reflectă preocupările sale (printre care arheologia, istoria, etnografia, arta europeană), dar și experiența călătoriilor sale în țară și în străinătate.
Proiect expozițional realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român.
Echipa de proiect:
Muzeografi (MNLR): Andra Ispas, Gabriela Toma
Creație grafică: Cristina Milca
Relații Publice: Andreea Balaban
Pentru detalii, vă invităm să scrieți un mesaj la adresa programe@mnlr.ro sau să apelați 0736.598.451 (Gabriela Toma).
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
