Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
În antecamera postdezvoltării : Concepții, lupte sociale și patrimoniu la ora actuală | 12-13 aprilie 2021
Conferinţă organizată de:
Institutul de Sociologie al Academiei Române și Muzeul Național al Țăranului Român.
Locul de desfășurare: Muzeul Național al Țăranului Român, București
Limbile de desfășurare a lucrărilor: engleză, franceză, română.
Formatul conferinței: hibrid (prezentări față în față și video-conferinţă)
Contact: antoine.hemeryck@gmail.com, cristipant@yahoo.com
Comitet de organizare:
Antoine Heemeryck (Muzeul Național al Țăranului Român), Maria Mateoniu (Muzeul Național al Țăranului Român), Cristi Pantelimon (Institutul de Sociologie al Academiei Române), Adela Șerban (Institutul de Sociologie al Academiei Române).
Încă de la începuturile capitalismului, industrializarea nu a făcut altceva decât să-și extindă dominația asupra lumii materiale și spirituale. Între altele, creșterea economică, PIB-ul pe cap de locuitor, productivitatea sunt încă adesea considerate ca indicatori ai unei societăți avansate. La mijlocul secolului al XX-lea, termenul de dezvoltare a coagulat această concepție despre lume și istorie. Ca urmare, acest tip de societate, cu structura sa socială, organizarea sa, figurile sale sociale, ierarhia sa, imaginarul său despre progresul tehnologic au servit ca model atât societăților comuniste cât și celor capitaliste.
Astăzi, știm că acest mod de exploatare a naturii a adus imense prejudicii planetei și a determinat apariția unei ere geologice în care activitatea umană nu mai permite mediului înconjurător să se mențină ca ecosistem: antropocenul. La drept vorbind, pe termen foarte scurt, în joc este chiar supraviețuirea speciei umane. Pandemia de Sars-Cov 2 atestă și ea acest lucru: gravitatea situației este evidentă azi și, la orizont, se profilează spectrul „unei planete în stare febrilă, locuită de oameni febrili”, ca să reluăm expresia lui Andreas Malm. De aceea este important să înțelegem reașezările care sunt în curs, mai ales relativ la multiplicarea catastrofelor naturale, a mișcărilor contestatare și a celor de conservare a ordinii actuale, ca și alternativele teoretice și practice.
Obiectivul conferinței pe care o propunem este acela de a problematiza această situație nouă în jurul a trei axe.
Prima se referă la gândirea alternativă. Autodistrugerea programată a sistemului capitalist și a speciei umane a fost de multă vreme sesizată de mai mulți autori care au rămas în umbră mai multe decenii. Putem să-i evocăm mai ales pe André Gorz și pe Nicholas Georgescu- Roegen. Este vremea să revenim de o manieră critică asupra moștenirii lăsate de acești autori și să redescoperim alte concepții despre societate și lume.
A doua axă privește luptele sociale și politice în raport cu mediul înconjurător. La scară planetară, emergența unor mișcări globale, ca Extinction rébellion, și multiplicarea Zonelor de autonomie temporară, trebuie să fie înțelese în sensul transformărilor contemporane ale societății civile. În România, mișcarea „Salvați Roșia Montană” este un astfel de exemplu extrem de interesant. Dimpotrivă, forțe conservatoare se opun acestor schimbări: întreprinderi multinaționale, state sau mari fundații filantropice. Este bine să se analizeze noua situație care se profilează, căci radicalismul capitalismului actual atrage radicalismul contestării sale.
La un al treilea nivel, protecția mediului devine extrem de importantă. Ea naște un ansamblu de întrebări pe plan politic, social și juridic, cum ar fi: ce fel de exploatare a naturii este de dorit? Cine ar trebui să fie reprezentantul legal și legitim (ONG, populație locală, stat) și cine ar trebui să aibă dreptul de a exploata mediul? De aceea, patrimoniul este o a treia arenă în care contradicțiile evocate se concentrează deja de mai multe decenii. Patrimoniul natural/cultural poate să devină un instrument de a regândi relația dintre om, economia sa, culturile și mediul înconjurător. În acest sens ar fi oportun să ne întrebăm cum anume au abordat această problemă societățile tradiționale. Învățăturile tradiționale pot efectiv să fie mobilizate și valorizate într-o lume marcată de hegemonia raporturilor de piață, așa cum o demonstrează proiectele de cooperative agricole, pensiunile agroturistice și țăranii brutari autonomi care azi se înmulțesc în Franța.
Tematica acestei sesiuni de comunicări nu este limitată la o zonă geografică anume. Comparațiile istorice sunt și ele binevenite, în măsura în care ele permit o mai bună sesizare a conjuncturii actuale. De asemenea, axele de cercetare propuse nu sunt limitative și vor putea fi îmbogățite cu altele, complementare.
Termenul limită pentru trimiterea propunerilor rezumate (max. 1 pagina) este 10 februarie 2021.
Dans l’antichambre du postdéveloppement :
conceptions, luttes sociales et patrimoine.
12 Avril-13 Avril 2021
Musée national du paysan roumain
12 AVRIL
10h00-12h30
Modération
Maria Mateoniu
De la guerre froide au réchauffement biosphérique: cadre, luttes sociales et patrimoine.
Antoine Heemeryck, Musée national du paysan roumain, Centre d'études en sciences sociales sur les mondes africains, américains et asiatiques.
Marché et environnement: la naturalisation des sociétés politiques au XXIème siècle.
Bernard Hours, Centre d'études en sciences sociales sur les mondes africains, américains et asiatiques.
(Online)
Luttes idéologiques et normes morales.
Monique Selim, Centre d'études en sciences sociales sur les mondes africains, américains et asiatiques
(Online)
Pourquoi les manifestations contre la déforestation illégale n’ont pas réussi à mobiliser la société roumaine ? Actions, structures et processus.
Diana Margarit, Université Alexandru Ioan Cuza
Mise au ban de la ruralité, l’émergence de la nature en ville: mouvements croisés de la métropolisation à Bucarest.
Carmen Rafanell, Ecole des hautes études en sciences sociales
Pause 12h30-14h00
Après-Midi 14h00-16h00
Modération
Antoine Heemeryck
De l’industrie du charbon aux stratégies de gestion et de mise en valeur du patrimoine. Le cas de la Vallée du Jiu (Roumanie)
Maria Mateoniu, Musée national du paysan roumain.
Les acteurs privés du patrimoine en action. Stratégies et pratiques innovantes de la mise en valeur du patrimoine culturel rural
Ana Pascu, Musée national du paysan roumain.
Proprietors from Beyond the Grave. Unclear Forms of Constructing Responsibility and Legitimacy of Land Usage in Romanian Rural Area
Cornel Micu, Université de Bucarest
Russia's environmental diplomacy: goals and perspectives
Stavros V. Parastov, Pyatigorsk State University (Online)
13 AVRIL
10h00-12h30
Moderatori:
Cristi Pantelimon
Progresul, între „tehnica modernă” și constrângerile ecologismului actual. „Ecologismul” ca stare morală a tradiției
Cristi Pantelimon, Institutul de Sociologie, Academia Română
Distribuția inechitabilă a costurilor sociale în tranziția către economia verde
Adela Șerban, Institutul de Sociologie, Academia Română.
„Est, mai mult Est!ˮ Cum a devenit România o amenințare normativă pentru Uniunea Europeană prin narațiunea anti-corupție.
Lucian Dumitrescu, Institutul de Sociologie, Academia Română.
Efectele capitalismului asupra obicieurilor alimentare ale românilor
Alexandra-Iulia Băloi, Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Après-midi
14h00-15h30
Moderatori:
Adela Șerban
Dincolo de cultură și natură. Abordare integrată în studierea pajiștilor semi-naturale
Ana-Maria Iuga, Musée national du paysan roumain.
Concepția asupra mediului în cultura țărănească românească: între ecologie și mitologie
Corina Pantelimon, Universitatea Spiru Haret, București
The role of the Köstence-Boğazköy railway, an Ottoman heritage, in the transport of Caucasian refugees
Nilghiun Ismail, University of Giresun, Serdar Göktaș University of Bayburt.
15h30-16h00
Débat-dezbatere
Pour cause de restrictions sanitaires, la conférence aura lieu online. Les personnes qui désirent y assister doivent prendre contact avec les organisateurs aux adresses suivantes :
mariamateoniu@gmail.com, antoine.heemeryck@gmail.com
Ca urmare a restricțiilor sanitare, conferința se va desfăşura online. Persoanele care doresc să participe la discuții sunt rugate să-i contacteze pe organizatori la următoarele adrese de email
mariamateoniu@gmail.com, antoine.heemeryck@gmail.com
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
