Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Rădăcini arhetipale – Omagiu lui Brâncuși
Expoziție de Maria Constantinescu
30 ianuarie – 1 februarie 2015, Sala Irina Nicolau
Tradiția fără modernitate este o fundătură,
modernitatea fără tradiție este o incredibilă și totală nebunie.
George E B Saintsbury
Timpul a fost și este o preocupare filosofică a omenirii, încă din cele mai vechi timpuri. În casa în care m-am născut și am trăit 8 ani, era un ceas pătrat, iar în interior era un cerc în care erau scrise cifrele. Pătratul și cercul, două elemente atât de importante.
Locuiesc lângă biserica Luterană, unde, în dreptul ferestrelor mele este ceasul, rotund, așezat pe cele patru laturi ale cubului. Se spune că nimic nu este întâmplător. Discul, ceas de andezit de la Sarmizegetusa, este încă o preocupare veche legată de timp. Se spune că la romani moirele torc cu fusul timpul, la greci parcele, iar la noi ursitoarele. Platon spune că fusul străpunge cerul și întâlnește semnele zodiacului.
Pentru mine, zodiacul reprezintă scurgerea liturgică a timpului. Exista icoane cu Maica Domnului torcând purpură pentru altar, sunt câteva și la noi, la Muzeul Mănăstirii Moldovița. În Buna Vestire, pe pomelnicul Mănăstirii Moldovița, din anul 1644; pe ușile împărătești pictate de Grigore Zugravul în 1745. Și în miniatura armenească etc. Colindele din Teleorman vorbesc de Maica Domnului torcând „fir de baiba fir”, pentru cămașa lui Hristos.
În compoziția Rădăcini arhetipale, elementul cel mai important este
FUSUL.
1. Am realizat un tron, care pe spetează are o pictură pe sticlă a Maicii Domnului torcând, care poartă un costum românesc, iar pe cap are o maramă.
2. Maica Domnului toarce firul pentru maramele care formează tunelul timpului.
3. Trecând prin tunelul timpului, întâlnim cubul din sticlă, înalt de aproximativ doi metri, unde sunt desenate patru cercuri:
a) pe prima față este o cruce, care împarte timpul în patru: anotimpurile;
b) irisul cu 12 raze reprezentând cele 12 ore;
c) floarea vieții sau simbolul fericirii, care se regăsește și pe porțile gorjene;
d) infinitul este pe cea de-a patra față.
În centrul cubului se găsește un fus, înalt cât cubul, care prin învârtirea cubului, toarce timpul. Fusul străpunge cerul și toarce prin spirala de regenerare, spirala care se regăsește și pe ceramica de la Cucuteni.
4. De la fața infinitului, timpul se elonghează, atinge și poartă gorjeană.
5. În fața acestei porți este un cub mai mic din sticlă în care este înfipt un fus vechi, care se reflectă pe fotografia realizata de Constantin Brâncuși (6) a sculpturii sale Pasăre în văzduh, care seamănă cu un fus.
Brâncuși spunea: când tradiția dispare, poporul moare, își pierde identitatea. Simbolul păsării în văzduh a fost pus de americani pe prima navă lansată în cosmos, reprezentând străpungerea cosmosului.
Exista Cântecul fusului, scris de Marțian Negrea.
Dvorjak a compus poemul simfonic Opus 109, Fusul de Aur.
În Sfânta Scriptură este amintit cubul, în Apocalipsa 21-22: 16-17.
Există colinde din zona Teleormanului cu Maica Domnului „torcând fir de baiba fir”...
Maria Constantinescu
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
