Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

„DicționAR pe sărite” – cuvintele uitate se transformă în pop-up museum




De vineri, 17 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român dă „leapşa” tinerilor în descoperirea celor 22 de cuvinte „uitate”, care au sărit din dicţionar şi s-au ascuns prin oraş. „De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii”.
 

Timp de șase luni, o echipă de etnologi, educatori muzeali, artiști vizuali și animatori au transpus 22 de termeni vechi în animații augmentate 2D și 3D, care aşteaptă să fie descoperiţi în cadrul a șase „pop-up museums” - instalații stradale interactive și participative, de scurtă durată, concepute special pentru publicul tânăr care este invitat să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Deși este un concept relativ nou în lumea muzeală, Muzeul Țăranului a mai derulat programe de tipul „muzeul personal” și a invitat de multe ori publicul la dialog informal.

Primul „pop-up museum” se desfăşoară în cadrul Street Delivery București 2021 de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie (în intervalul 12.00 – 18.00) şi va fi amplasat chiar pe peluza din fața Muzeului Național al Țăranului Român de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

Te invităm să scotoceşti prin sertare şi prin amintiri, să descoperim împreună şi să creăm legături între timpul de ieri și timpul de azi, între cel rural şi cel urban, între timpul bun și timpul sec. Nu-ți face griji, nu e ca la şcoală, ci e cu multă joacă, suspans, creativitate, cu AR, cu meme-uri și cu cele mai grozave idei pentru insta stories.

Până atunci, poți afla câte ceva despre „DicţionAR pe sărite”
 

/ pe instagram -> @dictionar_pe_sarite
/ și pe facebook -> DictionarPeSarite


Cine mai știe astăzi ce înseamnă „copaie”, la ce e ea bună, la ce se folosea „melița”, și cum arată ea, dacă „tilinca” e o podoabă, un instrument muzical sau un nume de fată? Ei, știe cineva?

Vedeți, noi am ști câte ceva, fiindcă lucrăm, nu-i așa, într-un muzeu despre țăran. Ni se întâmplă să întâlnim adesea astfel de cuvinte, folosite și folositoare la țară, dar tot cugetăm ce să facem cu ele. Fiindcă credem că unele ar merita să fie cunoscute și-n afara cărţilor citite/scrise sau a sălilor de expoziţie, așa că am ales 22 de termeni, pe care i-am ascuns prin oraș. Te invităm să-i descoperi pe toți în cadrul celor şase pop-up museums pe care le-am pregătit (un fel de instalații stradale peste care poți da întâmplător și-n cadrul cărora te așteptăm să ne spui părerea ta despre aceste cuvinte uitate).

Din 17 septembrie, în Bucureşti, Câmpulung Muscel şi la Piscu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis