ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ
Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.
După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .
La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.
Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.
În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.
Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.
MARTOR nr. 25/2020 // MARRIAGE-MAKING AMONG ROMA IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE: PRACTICES, IMAGINARIES, ECONOMIES
A apărut numărul 25/2020 al revistei MARTOR, cu tema „Marriage-making Among Roma in Central and Eastern Europe: Practices, Imaginaries, Economies”, volum coordonat de Ana Chirițoiu și Cătălina Tesăr. Tema numărului din acest an cuprinde 12 studii și analize (etnografice, legale, dialogice și vizuale) despre cum se încheie căsătoriile în diferite comunități rome din centrul și estul Europei. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/
Prețul: 17,12 lei.
CUPRINS:
Ana CHIRIȚOIU, Cătălina TESĂR, Introduction: Roma Marriage-Making, Between the Constraints of “Tradition” and the “Choices” of Liberalization
I. Unpacking “Tradition”: Genealogies, Contingencies, Ideologies
Martin OLIVERA, Entre idéologie nobiliaire, utopie égalitaire et circonstances singulieres : le « bon mariage » chez les Roms Gabori
Bogdan MATEESCU, Marriage and Family Life of Romanians and Roma: Aspects Reflected in the First Two Modern Romanian Censuses
Grégoire COUSIN, « O abjáv kaj sas maškár aménde phaṟada e dušmania ». Généalogie d’un mariage
II. Marrying In, Out, and Sideways: Liberalization and Change
Andreea RACLEȘ, “Free Choice” in Marriage-Making among Romanianised Roma
Margaret BEISSINGER, “Lăutar Space”: Marriage, Weddings, and Identity among Romani Musicians in Romania
Jonathan LARCHER, Tout n’est qu’histoire d’amour. Une chronique personnelle sur les sentiments et la crainte de Dieu en « tsiganie »
Cecília KOVAI, Constraints on “Free Choice”: The Role of Marriage in a Hungarian Romungro Community
III. Law and Activism in the Case of Early Age and/or Arranged Marriages
Maria G. NIKOLOVA, Parents, Children, Marriage: Bulgarian Courts’ View on Romani Marriage-making
Angéla KÓCZÉ, Ana CHIRIȚOIU, “What’s the Point of Studying Kinship if You Don’t Connect It to the Broader Power Structure.” A Dialogue
Iulia HAȘDEU, Les femmes rom, entre statut de Romni et démocratie sexuelle. Essai d’anthropologie féministe
IV. Visual Representations of Roma Marriages
Alina ȘERBAN, Cătălina TESĂR, “We Start Our Lives from Different Positions.” A Dialogue
Ileana Gabriela SZASZ, Dare to Record! The Ethics of Decision Making in Fieldwork Documentary Practice
V. Book Reviews
Norah Benarrosh-Orsoni. 2019. La maison double. Lieux, routes et objects d’une migration rom. Nanterre : Societe d’Ethnologie, 250 p.
(recenzie de Cătălina TESĂR)
Rachel Humphris. 2019. Home-Land: Romanian Roma, Domestic Spaces and the State. Bristol: Bristol University Press, 240 p.
(recenzie de László FOSZTÓ)
Paloma Gay y Blasco, and Liria Hernandez. 2020. Writing Friendship. A Reciprocal Ethnography. Cham, Switzerland: Palgrave Macmillan, 189 p.
(recenzie de Ana CHIRIȚOIU)

înapoi la pagina principală