Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Muzeul Național al Țăranului Român relansează tururile sale virtuale




Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre primele muzee din România care au făcut trecerea către spațiul virtual, putând fi vizitat de către oricine și de oriunde, din fața unui calculator. Astfel, în septembrie 2010 am lansat turul virtual al expoziției permanente a muzeului. În 2012 am finalizat turul virtual pentru bisericile din lemn aflate în custodia MNȚR, iar în 2013 am realizat Muzeul virtual al Copilăriei.


După 10 ani, în decembrie 2020, am reînnoit toate aceste proiecte, odată cu perimarea tehnologiei flash și migrarea către limbajul html5, astfel încât publicul vizitator poate accesa tururile virtuale nu numai de pe desktop, varianta recomandată de vizitare pe internet, ci și de pe smartphone ori tabletă.

Expoziția permanentă a Muzeului beneficiază de un tur virtual deosebit de bogat, fiecare sală fiind reprezentată prin mai multe panorame foarte detaliate, însoțite de explicațiile bilingve română/engleză ale audioghidului. Vă propunem un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, așa cum a fost gândită dintru început și expunerea. Turul virtual este disponibil online la adresa www.360.muzeultaranuluiroman.ro/.

Turul virtual al bisericilor Muzeului Țăranului cuprinde panorame ale celor cinci biserici din lemn care se află în custodia Muzeului, clădite în afara incintei: Groșii Noi, Julița și Troaș din județul Arad, și Lunca Moților și Bejan din județul Hunedoara. După cum probabil știți, două sunt aduse la București și expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, pe care o puteți vedea în turul expoziției permanente, și cea de la Bejani, aflată în curte. Celelalte patru, restaurate, păzite și îngrijite sunt conservate in situ.
Vă invităm să intrați și să le vizitați virtual, accesând biserica.muzeultaranuluiroman.ro.

De asemenea, vă îndemnăm să copilăriți împreună cu familia prin Muzeul virtual al copilăriei: childhoodmuseum360.eu/ro. Explorați imaginarul copilăriei de la sat și de la oraș și aflați despre sărbători, jocuri și jucării tradiționale, boală și vindecare, nume de băieți și fete, texte scrise de și pentru copii, și câte altele!
 




înapoi la pagina principală
 
inchis