Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.
După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.
Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.
In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.
Muzeul Național al Țăranului Român relansează tururile sale virtuale
Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre primele muzee din România care au făcut trecerea către spațiul virtual, putând fi vizitat de către oricine și de oriunde, din fața unui calculator. Astfel, în septembrie 2010 am lansat turul virtual al expoziției permanente a muzeului. În 2012 am finalizat turul virtual pentru bisericile din lemn aflate în custodia MNȚR, iar în 2013 am realizat Muzeul virtual al Copilăriei.
După 10 ani, în decembrie 2020, am reînnoit toate aceste proiecte, odată cu perimarea tehnologiei flash și migrarea către limbajul html5, astfel încât publicul vizitator poate accesa tururile virtuale nu numai de pe desktop, varianta recomandată de vizitare pe internet, ci și de pe smartphone ori tabletă.
Expoziția permanentă a Muzeului beneficiază de un tur virtual deosebit de bogat, fiecare sală fiind reprezentată prin mai multe panorame foarte detaliate, însoțite de explicațiile bilingve română/engleză ale audioghidului. Vă propunem un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, așa cum a fost gândită dintru început și expunerea. Turul virtual este disponibil online la adresa www.360.muzeultaranuluiroman.ro/.
Turul virtual al bisericilor Muzeului Țăranului cuprinde panorame ale celor cinci biserici din lemn care se află în custodia Muzeului, clădite în afara incintei: Groșii Noi, Julița și Troaș din județul Arad, și Lunca Moților și Bejan din județul Hunedoara. După cum probabil știți, două sunt aduse la București și expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, pe care o puteți vedea în turul expoziției permanente, și cea de la Bejani, aflată în curte. Celelalte patru, restaurate, păzite și îngrijite sunt conservate in situ.
Vă invităm să intrați și să le vizitați virtual, accesând biserica.muzeultaranuluiroman.ro.
De asemenea, vă îndemnăm să copilăriți împreună cu familia prin Muzeul virtual al copilăriei: childhoodmuseum360.eu/ro. Explorați imaginarul copilăriei de la sat și de la oraș și aflați despre sărbători, jocuri și jucării tradiționale, boală și vindecare, nume de băieți și fete, texte scrise de și pentru copii, și câte altele!
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
