Ţăranul vechi nu se înconjura de lucruri multe, strălucitoare şi moarte. Obiectele lui erau puţine la număr, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice. Avea la îndemână lucrul viu al mâinilor lui care chinuiau materia şi o înnobilau prin suferinţă. Torturile cânepei, ale lemnului, ale grâului se sfârşesc prin apariţia lucrului martir. Poveştile spun că orice alcătuire aparent umilă a casei, orice lucru domestic are puterea să te salveze de la moarte. În condiţii extraordinare lancea, gluga şi fluierul ciobanului tânăr, străinel, căruia cântecul nu-i dă numele, veghează moartea stăpânului lăsat în paza lor sfântă. Împrejurările grave trezesc energia lucrurilor ţărăneşti. Din aparenţa profană se naşte o putere nebănuită. Un muzeu viu, făcut împotriva lucrurilor moarte, trebuie să rostească aceste sensuri străvechi fără cuvinte
Diplomă UNESCO
Muzeul Național al Țăranului Român a primit, din partea Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, o diplomă prin care se recunoaște contribuția la afirmarea idealurilor și obiectivelor UNESCO în România.
Mulțumim Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru acordarea acestei diplome!
Muzeul Național al Țăranului Român va sprijini în continuare eforturile UNESCO de protejare a bunurilor culturale materiale și imateriale ale României.
.jpg)
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
