Ţăranul vechi nu se înconjura de lucruri multe, strălucitoare şi moarte. Obiectele lui erau puţine la număr, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice. Avea la îndemână lucrul viu al mâinilor lui care chinuiau materia şi o înnobilau prin suferinţă. Torturile cânepei, ale lemnului, ale grâului se sfârşesc prin apariţia lucrului martir. Poveştile spun că orice alcătuire aparent umilă a casei, orice lucru domestic are puterea să te salveze de la moarte. În condiţii extraordinare lancea, gluga şi fluierul ciobanului tânăr, străinel, căruia cântecul nu-i dă numele, veghează moartea stăpânului lăsat în paza lor sfântă. Împrejurările grave trezesc energia lucrurilor ţărăneşti. Din aparenţa profană se naşte o putere nebănuită. Un muzeu viu, făcut împotriva lucrurilor moarte, trebuie să rostească aceste sensuri străvechi fără cuvinte
Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău au devenit instituţii partenere
Muzeul Naţional al Ţăranului Român anunţă cu bucurie că vineri, 24 septembrie 2021, a fost semnat la Chişinău, un protocol de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, în cadrul bunelor realţii de cooperare stabilite între România şi Republica Moldova.
Ca urmare a acestui acord, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău vor realiza activităţi comune: organizare de expoziţii şi evenimente culturale; vor colabora în cadrul cercetărilor ştiinţifice de profil, vor dezvola programe de educaţie muzeală şi vor participa în parteneriat pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din programe internaţionale.
De asemenea, în toamna anului 2023, cele două instituţii şi-au propus să deschidă la Bucureşti o expoziţie dedicată Scoarţei (element înscris, în comun, de cele două state în Lista UNESCO a Patrimoniului Imaterial), în care vor fi prezentate obiecte din patrimoniul celor două muzee.
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
