Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
O noua eco-biografie a Dunării?
Între agricultură și renaturare în Lunca Dunării
23 noiembrie 2016, ora 18, Sala Acvariu
Miercuri, 23 noiembrie 2016, de la ora 18, în sala Acvariu, Institutul de antropologie „Francisc I. Rainer” (Academia Română), și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită la dezbaterea O nouă eco-biografie a Dunării? Între agricultură și renaturare în Lunca Dunării.
Participanți: Ștefan Dorondel (Institutul de antropologie „Francisc I. Rainer”), Mălin Mușatescu (jurnalist), Stelu Șerban (Institutul de Studii Sud-Est Europene), Cristian Tetelea (ONG-ul Invisible Nature).
Dezbaterea își propune să prezinte un draft de politici publice elaborate în cadrul unei cercetări antropologice (2013-2016) desfășurate în comunități aflate pe malul românesc și pe cel bulgăresc al Dunării.
Până în anii 1960, Valea Dunării era presărată cu mici delte, privale, canale, lacuri și bălți. Locuitorii trăiau din pescuit, creșterea animalelor (pe baltă), însă făceau și agricultură. Transformarea esențială și majoră a Luncii Dunării a avut loc în anii 1960 ca urmare a unui decret al PM Gheorghe Maurer. Tot malul românesc a fost îndiguit în mai puțin de 10 ani, iar marile bălți au fost secate și transformate în teren arabil. După 1990, fermele colective și cele de stat au dispărut, localnicii revenind la vechile practici de dinainte de îndiguire, deși zona a rămas îndiguită. Astăzi, în Lunca Dunării se practică atât agricultura de subzistență, cât și cea intensiv industrială. Prin Strategia Dunării, dar și prin inițiative ale unor ONG-uri de mediu, zona este vizată pentru renaturare. În acest caz, va reveni Lunca Dunării la forma ei inițială, landscape-ul va fi unul mixt (agricultură și renaturare) sau va rămâne neschimbată, așa cum este astăzi?
Ghidul de bune practici privind transformările socio-economice și de mediu în Lunca Dunării se poate descărca aici: www.politicalecology.ro
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
