Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
Istorisiri Armene. De la Ararat la Strada Armenească
Carmen Mihalache (coord.), 2015, 176 p.
O incursiune în intimitatea culturală a armenilor din România, una dintre cele mai eclectice culturi-diasporă din Europa, într-un volum ce cuprinde şi fragmente de interviuri cu membri ai comunității armene din Bucureşti şi Constanţa.
După o scurtă introducere despre strada sau „mahalaua” armenească din mai multe orașe românești (București, Botoșani, Suceava, Brăila, Roman, Iași, Galați etc.) în care armenii locuiesc din vremuri străvechi, cartea schițează o istorie a Armeniei, așa cum s-a format ea în sudul Caucazului, începând cu Regatul Urartu, în secolul al IX-lea a.C. Sortit să rătăcească prin lume, izgonit din ținuturile strămoșești ale biblicului Noe de către diferitele imperii care l-au cotropit și lipsit de o patrie, poporul armean trăiește în comunități largi în numeroase țări din Europa, America și Orientul apropiat. Armenii s-au aflat timp de multe secole sub dominație persană, dar și-au dobândit independența religioasă și au fost primul popor care, primind învățătura creștină de la Sf. Grigorie „Luminătorul”, au făcut din creștinism o religie de stat.
Armenii au „descălecat” pe pământ românesc încă înainte de formarea statelor medievale românești, primii dintre ei stabilindu-se aici la 1046. De-a lungul secolelor au adus o contribuție imensă la dezvoltarea comerțului din Țările Române, dar și a vieții artistice și culturale, pe care au îmbogățit-o prin talentul și munca a numeroase personalități.
Cartea continuă cu date despre viața de zi cu zi a armenilor și despre civilizația lor, întruchipate în mărturiile câtorva membri ai comunității armenești care vorbesc despre amintirile lor de familie, împărtășindu-ne din convingerile, obiceiurile și întâmplările vieții lor.
Nu lipsesc paginile dedicate genocidului armean, desfășurat între aprilie și septembrie 1915, în care Imperiul Otoman, în ultimele momente ale existenței lui, i-a exterminat pe armenii care locuiau în provinciile orientale din Anatolia. Este cel mai sumbru și mai dureros episod din istoria modernă a poporului armean.
Comunismul a însemnat pentru armenii din România naționalizări, deportări și detenție, ce au dus la pierderea averii și uneori chiar a vieții, sau la alți ani de pribegie, după cum aflăm din relatările celor care trăiesc și astăzi și își amintesc întâmplările de atunci.
La final ne așteaptă capitolele despre meșteșugurile și meseriile specific armenești, despre numele armenilor, precum și un „Îndreptar de suflet armean” care ne spune povestea alfabetului armean, a cetății Ani, a limbii vorbite de armeni, a bisericii, crucii și conducătorului lor religios și a altor fațete ale sufletului armean.
Cartea-obiect „Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească”, diversă, vie, antrenantă, dar erudită și plină de sensibilitate în același timp, alătură textului, de care am încercat să dăm seamă aici, detalii grafice de care cititorul se poate bucura doar citind-o sau măcar răsfoind-o: chenare sofisticate, grafia aparte a unora dintre citate sau titluri, steme, obiecte bisericești, fotografii ale unor locuri sau picturi armenești și numeroase fotografii de familie.
Preț: 25 lei
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
