Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău au devenit instituţii partenere




Muzeul Naţional al Ţăranului Român anunţă cu bucurie că vineri, 24 septembrie 2021, a fost semnat la Chişinău, un protocol de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, în cadrul bunelor realţii de cooperare stabilite între România şi Republica Moldova.
 

Ca urmare a acestui acord, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău vor realiza activităţi comune: organizare de expoziţii şi evenimente culturale; vor colabora în cadrul cercetărilor ştiinţifice de profil, vor dezvola programe de educaţie muzeală şi vor participa în parteneriat pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din programe internaţionale.

De asemenea, în toamna anului 2023, cele două instituţii şi-au propus să deschidă la Bucureşti o expoziţie dedicată Scoarţei (element înscris, în comun, de cele două state în Lista UNESCO a Patrimoniului Imaterial), în care vor fi prezentate obiecte din patrimoniul celor două muzee.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis