Muzeul Ţăranului Român, 2012, 72 pg.
Catalog de expoziţie ce conţine imagini din cele şase biserici vechi de lemn deţinute de muzeu, din care patru conservate in situ la Lunca Moţilor, Juliţa, Groşii Noi şi Troaş.
Locaș de învățătură, de cultură și artă, având rol de adevărată tribună națională, bisericile de lemn sunt o marcă a identității poporului român și a continuității vieții lui spirituale, fiind definitorii pentru unitatea românilor de pretutindeni. Prin bogăția, varietatea și rafinamentul lor, ele reprezintă punctul culminant al „civilizației lemnului” specifică țării noastre până la începutul secolului trecut. Sărăciți, lipsiți de drepturi și de posibilitatea de a avea propriile școli, românii de pe Mureș, Arieș și Târnave vedeau biserica de lemn și ca pe o speranță de eliberare națională.
Celor patru biserici enumerate mai sus care se află sub protecția MNȚR li se adaugă cele de la Mintia și Bejan, strămutate în incinta muzeului după 1991. Catalogul le prezintă în detaliu, cu ceea ce s-a păstrat din ele, pe toate șase, unele datând de la sfârșitul sec. al XVII-lea sau începutul sec. al XVIII-lea. Dimensiuni, tehnici, plan de construcție, modele decorative, registre picturale, stil, sunt dovezi ale măiestriei constructorilor dar și a meșterilor țărani-zugravi care le-au pictat.
„Decorul bisericilor de lemn este și el asemănător cu acela al caselor țărănești; începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate, adesea, în forma unui cap de cal stilizat, și până la căpătâiele căpriorilor ce susțin streașina acoperișului, surprindem desfășurarea aceluiași sistem ornamental.
Astfel, alături de motivele liniare și compozițiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejuri, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinți, îngeri, scene din Ciclul Cristologic etc.), realizat de țăranii-zugravi, se supune acelorași legi ale echilibrului și măsurii... Ca tehnică de execuție întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială... Deși la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi se mai păstrează doar scene din ciclul Cristologic – Cina, Judecata și Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea, Plângerea Mântuitorului și Învierea... De asemenea, se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli și îngeri, chipuri de prooroci și mucenițe, în decor de arcade, Arhanghelii Mihail și Gavril înconjurați de cete îngerești.” (Dr. Georgeta Roșu)