Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

„DicționAR pe sărite” – cuvintele uitate se transformă în pop-up museum




De vineri, 17 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român dă „leapşa” tinerilor în descoperirea celor 22 de cuvinte „uitate”, care au sărit din dicţionar şi s-au ascuns prin oraş. „De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii”.
 

Timp de șase luni, o echipă de etnologi, educatori muzeali, artiști vizuali și animatori au transpus 22 de termeni vechi în animații augmentate 2D și 3D, care aşteaptă să fie descoperiţi în cadrul a șase „pop-up museums” - instalații stradale interactive și participative, de scurtă durată, concepute special pentru publicul tânăr care este invitat să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Deși este un concept relativ nou în lumea muzeală, Muzeul Țăranului a mai derulat programe de tipul „muzeul personal” și a invitat de multe ori publicul la dialog informal.

Primul „pop-up museum” se desfăşoară în cadrul Street Delivery București 2021 de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie (în intervalul 12.00 – 18.00) şi va fi amplasat chiar pe peluza din fața Muzeului Național al Țăranului Român de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

Te invităm să scotoceşti prin sertare şi prin amintiri, să descoperim împreună şi să creăm legături între timpul de ieri și timpul de azi, între cel rural şi cel urban, între timpul bun și timpul sec. Nu-ți face griji, nu e ca la şcoală, ci e cu multă joacă, suspans, creativitate, cu AR, cu meme-uri și cu cele mai grozave idei pentru insta stories.

Până atunci, poți afla câte ceva despre „DicţionAR pe sărite”
 

/ pe instagram -> @dictionar_pe_sarite
/ și pe facebook -> DictionarPeSarite


Cine mai știe astăzi ce înseamnă „copaie”, la ce e ea bună, la ce se folosea „melița”, și cum arată ea, dacă „tilinca” e o podoabă, un instrument muzical sau un nume de fată? Ei, știe cineva?

Vedeți, noi am ști câte ceva, fiindcă lucrăm, nu-i așa, într-un muzeu despre țăran. Ni se întâmplă să întâlnim adesea astfel de cuvinte, folosite și folositoare la țară, dar tot cugetăm ce să facem cu ele. Fiindcă credem că unele ar merita să fie cunoscute și-n afara cărţilor citite/scrise sau a sălilor de expoziţie, așa că am ales 22 de termeni, pe care i-am ascuns prin oraș. Te invităm să-i descoperi pe toți în cadrul celor şase pop-up museums pe care le-am pregătit (un fel de instalații stradale peste care poți da întâmplător și-n cadrul cărora te așteptăm să ne spui părerea ta despre aceste cuvinte uitate).

Din 17 septembrie, în Bucureşti, Câmpulung Muscel şi la Piscu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis