HORIA BERNEA
Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.
De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.
Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.
Ioana Popescu
MARTOR nr. 25/2020 // MARRIAGE-MAKING AMONG ROMA IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE: PRACTICES, IMAGINARIES, ECONOMIES
A apărut numărul 25/2020 al revistei MARTOR, cu tema „Marriage-making Among Roma in Central and Eastern Europe: Practices, Imaginaries, Economies”, volum coordonat de Ana Chirițoiu și Cătălina Tesăr. Tema numărului din acest an cuprinde 12 studii și analize (etnografice, legale, dialogice și vizuale) despre cum se încheie căsătoriile în diferite comunități rome din centrul și estul Europei. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/
Prețul: 17,12 lei.
CUPRINS:
Ana CHIRIȚOIU, Cătălina TESĂR, Introduction: Roma Marriage-Making, Between the Constraints of “Tradition” and the “Choices” of Liberalization
I. Unpacking “Tradition”: Genealogies, Contingencies, Ideologies
Martin OLIVERA, Entre idéologie nobiliaire, utopie égalitaire et circonstances singulieres : le « bon mariage » chez les Roms Gabori
Bogdan MATEESCU, Marriage and Family Life of Romanians and Roma: Aspects Reflected in the First Two Modern Romanian Censuses
Grégoire COUSIN, « O abjáv kaj sas maškár aménde phaṟada e dušmania ». Généalogie d’un mariage
II. Marrying In, Out, and Sideways: Liberalization and Change
Andreea RACLEȘ, “Free Choice” in Marriage-Making among Romanianised Roma
Margaret BEISSINGER, “Lăutar Space”: Marriage, Weddings, and Identity among Romani Musicians in Romania
Jonathan LARCHER, Tout n’est qu’histoire d’amour. Une chronique personnelle sur les sentiments et la crainte de Dieu en « tsiganie »
Cecília KOVAI, Constraints on “Free Choice”: The Role of Marriage in a Hungarian Romungro Community
III. Law and Activism in the Case of Early Age and/or Arranged Marriages
Maria G. NIKOLOVA, Parents, Children, Marriage: Bulgarian Courts’ View on Romani Marriage-making
Angéla KÓCZÉ, Ana CHIRIȚOIU, “What’s the Point of Studying Kinship if You Don’t Connect It to the Broader Power Structure.” A Dialogue
Iulia HAȘDEU, Les femmes rom, entre statut de Romni et démocratie sexuelle. Essai d’anthropologie féministe
IV. Visual Representations of Roma Marriages
Alina ȘERBAN, Cătălina TESĂR, “We Start Our Lives from Different Positions.” A Dialogue
Ileana Gabriela SZASZ, Dare to Record! The Ethics of Decision Making in Fieldwork Documentary Practice
V. Book Reviews
Norah Benarrosh-Orsoni. 2019. La maison double. Lieux, routes et objects d’une migration rom. Nanterre : Societe d’Ethnologie, 250 p.
(recenzie de Cătălina TESĂR)
Rachel Humphris. 2019. Home-Land: Romanian Roma, Domestic Spaces and the State. Bristol: Bristol University Press, 240 p.
(recenzie de László FOSZTÓ)
Paloma Gay y Blasco, and Liria Hernandez. 2020. Writing Friendship. A Reciprocal Ethnography. Cham, Switzerland: Palgrave Macmillan, 189 p.
(recenzie de Ana CHIRIȚOIU)

înapoi la pagina principală