Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău au devenit instituţii partenere




Muzeul Naţional al Ţăranului Român anunţă cu bucurie că vineri, 24 septembrie 2021, a fost semnat la Chişinău, un protocol de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, în cadrul bunelor realţii de cooperare stabilite între România şi Republica Moldova.
 

Ca urmare a acestui acord, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău vor realiza activităţi comune: organizare de expoziţii şi evenimente culturale; vor colabora în cadrul cercetărilor ştiinţifice de profil, vor dezvola programe de educaţie muzeală şi vor participa în parteneriat pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din programe internaţionale.

De asemenea, în toamna anului 2023, cele două instituţii şi-au propus să deschidă la Bucureşti o expoziţie dedicată Scoarţei (element înscris, în comun, de cele două state în Lista UNESCO a Patrimoniului Imaterial), în care vor fi prezentate obiecte din patrimoniul celor două muzee.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis