Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

MARTOR nr. 25/2020 // MARRIAGE-MAKING AMONG ROMA IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE: PRACTICES, IMAGINARIES, ECONOMIES




A apărut numărul 25/2020 al revistei MARTOR, cu tema „Marriage-making Among Roma in Central and Eastern Europe: Practices, Imaginaries, Economies”, volum coordonat de Ana Chirițoiu și Cătălina Tesăr. Tema numărului din acest an cuprinde 12 studii și analize (etnografice, legale, dialogice și vizuale) despre cum se încheie căsătoriile în diferite comunități rome din centrul și estul Europei. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 17,12 lei.


CUPRINS:

Ana CHIRIȚOIU, Cătălina TESĂR, Introduction: Roma Marriage-Making, Between the Constraints of “Tradition” and the “Choices” of Liberalization

I. Unpacking “Tradition”: Genealogies, Contingencies, Ideologies

Martin OLIVERA, Entre idéologie nobiliaire, utopie égalitaire et circonstances singulieres : le « bon mariage » chez les Roms Gabori

Bogdan MATEESCU, Marriage and Family Life of Romanians and Roma: Aspects Reflected in the First Two Modern Romanian Censuses

Grégoire COUSIN, « O abjáv kaj sas maškár aménde phaṟada e dušmania ». Généalogie d’un mariage

II. Marrying In, Out, and Sideways: Liberalization and Change

Andreea RACLEȘ, “Free Choice” in Marriage-Making among Romanianised Roma

Margaret BEISSINGER, “Lăutar Space”: Marriage, Weddings, and Identity among Romani Musicians in Romania

Jonathan LARCHER, Tout n’est qu’histoire d’amour. Une chronique personnelle sur les sentiments et la crainte de Dieu en « tsiganie »

Cecília KOVAI, Constraints on “Free Choice”: The Role of Marriage in a Hungarian Romungro Community

III. Law and Activism in the Case of Early Age and/or Arranged Marriages

Maria G. NIKOLOVA, Parents, Children, Marriage: Bulgarian Courts’ View on Romani Marriage-making

Angéla KÓCZÉ, Ana CHIRIȚOIU, “What’s the Point of Studying Kinship if You Don’t Connect It to the Broader Power Structure.” A Dialogue

Iulia HAȘDEU, Les femmes rom, entre statut de Romni et démocratie sexuelle. Essai d’anthropologie féministe

IV. Visual Representations of Roma Marriages

Alina ȘERBAN, Cătălina TESĂR, “We Start Our Lives from Different Positions.” A Dialogue

Ileana Gabriela SZASZ, Dare to Record! The Ethics of Decision Making in Fieldwork Documentary Practice

V. Book Reviews

Norah Benarrosh-Orsoni. 2019. La maison double. Lieux, routes et objects d’une migration rom. Nanterre : Societe d’Ethnologie, 250 p.
(recenzie de Cătălina TESĂR)

Rachel Humphris. 2019. Home-Land: Romanian Roma, Domestic Spaces and the State. Bristol: Bristol University Press, 240 p.
(recenzie de László FOSZTÓ)

Paloma Gay y Blasco, and Liria Hernandez. 2020. Writing Friendship. A Reciprocal Ethnography. Cham, Switzerland: Palgrave Macmillan, 189 p.
(recenzie de Ana CHIRIȚOIU)
 




înapoi la pagina principală
 
inchis