Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Muzeul Național al Țăranului Român relansează tururile sale virtuale




Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre primele muzee din România care au făcut trecerea către spațiul virtual, putând fi vizitat de către oricine și de oriunde, din fața unui calculator. Astfel, în septembrie 2010 am lansat turul virtual al expoziției permanente a muzeului. În 2012 am finalizat turul virtual pentru bisericile din lemn aflate în custodia MNȚR, iar în 2013 am realizat Muzeul virtual al Copilăriei.


După 10 ani, în decembrie 2020, am reînnoit toate aceste proiecte, odată cu perimarea tehnologiei flash și migrarea către limbajul html5, astfel încât publicul vizitator poate accesa tururile virtuale nu numai de pe desktop, varianta recomandată de vizitare pe internet, ci și de pe smartphone ori tabletă.

Expoziția permanentă a Muzeului beneficiază de un tur virtual deosebit de bogat, fiecare sală fiind reprezentată prin mai multe panorame foarte detaliate, însoțite de explicațiile bilingve română/engleză ale audioghidului. Vă propunem un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, așa cum a fost gândită dintru început și expunerea. Turul virtual este disponibil online la adresa www.360.muzeultaranuluiroman.ro/.

Turul virtual al bisericilor Muzeului Țăranului cuprinde panorame ale celor cinci biserici din lemn care se află în custodia Muzeului, clădite în afara incintei: Groșii Noi, Julița și Troaș din județul Arad, și Lunca Moților și Bejan din județul Hunedoara. După cum probabil știți, două sunt aduse la București și expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, pe care o puteți vedea în turul expoziției permanente, și cea de la Bejani, aflată în curte. Celelalte patru, restaurate, păzite și îngrijite sunt conservate in situ.
Vă invităm să intrați și să le vizitați virtual, accesând biserica.muzeultaranuluiroman.ro.

De asemenea, vă îndemnăm să copilăriți împreună cu familia prin Muzeul virtual al copilăriei: childhoodmuseum360.eu/ro. Explorați imaginarul copilăriei de la sat și de la oraș și aflați despre sărbători, jocuri și jucării tradiționale, boală și vindecare, nume de băieți și fete, texte scrise de și pentru copii, și câte altele!
 




înapoi la pagina principală
 
inchis