Câte lumi pot intra într-o carte? Și care e cea mai frumoasă? Ce ne suscită atenția? imaginea, textul sau relația dintre cele două? De ce mai avem nevoie de carte într-o lume cucerită de cultul imaginii?
Însemne și crestături, personajul nostru, vorbește, cînd șoptit, cînd tare despre frumusețea obiectului țărănesc, invitând la o plimbare prin grădina vizuală a meșteșugului crestăturilor, încercînd să unească lumi trecute și viitoare. Pariul cu contemporaneitatea este tocmai inepuizabila resursă a tradiției, creativitatea. Cum poate o carte face vie urma tradiției, ne poate răspunde chiar personajul pus în discuție. (L.Passima)