Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Bisericile Muzeului Ţăranului la Focșani
Expoziţie de fotografie
19 februarie – 12 martie 2015, la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani
Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani organizează, în perioada 19 februarie – 12 martie 2015, în foaierul Ateneului Popular, expoziţia de fotografie Bisericile Muzeului Ţăranului. Expoziţia conţine imagini mai puţin cunoscute ale celor şase biserici din lemn care se află în custodia Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Vernisajul va avea loc joi, 19 februarie 2015, ora 18.00.
În cartea Horia Bernea – Câteva cuvinte despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare. Irina Nicolau, Carmen Huluță – Dosar Sentimental, Irina Nicolau scria:
„1991 și mai târziu. Începem să salvăm biserici vechi de lemn. La Mintia, Bejani, Groșii Noi, Troaș, Julița, Lunca Moților. Două vor fi aduse la București și expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, cea de la Bejani, în curte. Celelalte patru, restaurate, păzite și îngrijite, vor fi conservate in situ. Premieră românească. Evident, ideea a fost a lui Horia Bernea. Un umăr a pus și doctorul Costina. Restul, adică tot greul, l-au dus Geta Roșu, Dan Ștefănescu și oamenii lor, muzeografi, restauratori și conservatori. S-a muncit enorm. Proiectul avea o miză importantă. Horia spera că și alte instituții – bugetare și nebugetare – ne vor urma exemplul, luând sub protecția lor biserici de lemn care meritau să fie salvate. Nu ni s-a alăturat nimeni.”
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile din lemn sunt o reflectare a condițiilor socio-economice și istorice, o convingătoare demonstrație de continuitate a unei vieți spirituale de veche tradiție, un patrimoniu inestimabil pe plan național și universal. Acestea sunt documente de certă autenticitate, nu numai prin elementele înfățișării lor, ci și prin rolul pe care l-au îndeplinit în viața românilor, în special a transilvănenilor: tribună națională, școală, așezământ de cultură și artă.
Datând din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pictura bisericilor de lemn aparținând zonei Aradului (Groșii Noi, Julița, Troaș) și Hunedoarei (Lunca Moților, Bejan), care fac obiectul acestei expoziții, este o elocventă mărturie a măiestriei meșterilor țărani-zugravi. Deși la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi se mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic – Cina, Judecata și Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea, Plângerea Mântuitorului și Învierea.
De asemenea, se păstrează în câteva medalioane, momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli și îngeri, chipuri de prooroci și mucenițe, în decor de arcade, Arhanghelii Mihail și Gavriil înconjurați de cete îngerești.
Expoziţia va putea fi vizitată la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” Focşani până pe 12 martie 2015, în foaierul instituţiei. Intrarea este liberă.
Consultant științific: dr. Georgeta ROȘU
Curator: Monica MORARIU
Fotografie: Mircea TANCĂU
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
