Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Lansare de Carte: Om de Treabă, Țăranul autor: Paul Gherasim, co-autor: Marius Pandele
Autor: Paul Gherasim
Co-autor: Marius Pandele
Lansare de carte
26 iulie 2016, de la ora 18, Studioul Horia Bernea
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 26 iulie 2016, ora 18, la Studioul Horia Bernea, la lansarea cărții OM DE TREABĂ ȚĂRANUL, autor: Paul Gherasim, co-autor: Marius Pandele.
Intrarea este liberă.
Invitați: Teodor Baconschi și Mihail Neamțu
Părintele Dumitru Stăniloae, teologul născut în satul Vlădeni, evoca următorul portret moral al țăranului autohton: modest, discret şi bun. Fără aceste ingrediente, viaţa românilor n-ar fi strălucit prin bucurie, cumințenie și înțelepciune. Puterea de îndurare şi statornicia țăranului au reprezentat temelia comunității rurale peste care s-a așezat o veritabilă civilizație.
Țăranul gospodar era matinal. Trezit de cântecul cocoșilor și împins de obligația hrănirii animalelor, țăranul surprindea zorile mai întâi dintr-o rațiune utilitară. Către crăpatul dintre zi și noapte, omul de treabă era deja în lucrare. De ce? Pentru că vara trebuia să muncească pământul fără să simtă zăpușeala zilei. Îl găseai în picioare prin iarba înrourată la chiar primul licăr de lumină. Iarna, el ieșea afară să spargă lemne, încălzind soba casei și îngrijind apoi gospodăria.
Aproape fără excepție, țăranul prindea răsăritul soarelui și lumina Răsăritului l-a pătruns o viață întreagă. Conștiința omului de treabă era trează, prezentă și atentă la toate transformările naturii. Ritmurile cosmice îi dictau propria așezare. Găsim în viața părintelui Stăniloae, bunăoară, oglinda acestei atitudini sobre: chiar şi la nouăzeci de ani, teologul Ortodoxiei se trezea la patru dimineaţa, rostindu-şi rugăciunile, citind din Biblie și traducând textele patristice, până către ceasul amiezii. Timpul vesperal era oferit cu generozitate familiei și vizitatorilor.
-Mihail Neamțu
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
