Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
MARIUS MATEI - Portul bănățean
Muzeul Țăranului Român, 2014, 60 p.
Catalog de expoziţie care pune în valoare fondul excepţional de costume populare din zona Banatului de câmpie, aflat în colecţia particulară etnografică „Marius Matei” din Giroc, judeţul Timiş.
Colecționar pasionat de artă populară, tânărul Marius Matei este înzestrat și în domeniul muzicii, ca și în cel al literelor. Colecția sa cuprinde în jur de 1000 de piese și accesorii vestimentare din secolele XVIII-XX, la care se adaugă un fond de fotografie veche ce ilustrează aceste costume, în toată varietatea și bogăția croielilor și ornamentelor specifice. Mai pot fi găsite aici și o seamă de textile de interior, precum și ceramică. Lucrate de mâinile pricepute ale măistorițelor de altădată, neprețuitele piese de port popular sunt deseori aruncate sau arse de către oamenii vremurilor de astăzi, insensibili sau cel puțin neatenți la frumusețea și valoarea lor. „Costumele sale nu sunt simple haine, oricât de măiestru lucrate, ci materializări ale spiritualității țărănești, urme ale trecutului, dar și borne, repere în căutarea unei identități care nu poate fi înțeleasă altfel... În ele, bănățeanul de azi poate abia întrezări adevărata față a neamului său care se pierde, tainic, printre seminții. Ele sunt dovezile vii, poate singurele, ale viței sale, ale unui fel de a fi, cumva irepetabil, unic.” (Carmen Mihalache, p. 12)
Sprijinit de părinți, el și-a început colecția cu costumele moștenite de la bunica și străbunica lui, pentru ca apoi să bată satele din Câmpia Banatului, descoperind piesele vestimentare cele mai frumos executate și mai reprezentative pentru aceste meleaguri.
„Finețea pânzei, punctele vechi de cusătură, diversitatea culorilor, firul auriu și argintiu combinat măiestru cu firul de mătase sau combinațiile „pline”, în țesături argintii și aurii, sunt elemente care dau strălucire și valoare costumelor sale. Multe dintre costumele lui Marius Matei reprezintă portul tradițional de sărbătoare din Giroc. Cel de femeie, spectaculos, este alcătuit din spăcel, poale, opreg, cotrânță, brâu, pieptar, obiele și opinci, la care se adaugă podoabele din monede și complicatele acoperăminte pentru cap. Salbele sau tablele, brâurile și opregele, comășile sau gălanele de bani, ca și tulbentele sau conciurile de bani (podoabe specifice locului, diferite prin modul de dispunere a monedelor de podoabele din alte părți ale Banatului de câmpie), alături de pleceniși și de ace de argint lucrate în filigran pentru cârpele de cap și pentru păr, prin toate bănățeanca din Giroc sau din Chișoda își etalează bogăția, starea socială, statutul în comunitate. Monedele mari de argint se îmbină în fel și chip cu bănuții mai mici, cu inele și flori din argint sau ciorchini metalici, alcătuind solzi strălucitori și șiruri sclipitoare ce încununează capetele fetelor sau ale femeilor măritate la sărbători sau ocazii ceremoniale. Costumele bănățencelor au o frumusețe stranie, care uimește și intimidează.” (Carmen Mihalache, p. 16)
Colecționarul face parte din mai multe asociații de profil și a participat cu piesele pe care le deține la numeroase expoziții etnografice.
Preţ: 15 lei
înapoi la pagina principală
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
