Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

SUSȚINEȚI MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN!






Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este un muzeu național, aflat sub tutela Ministerului Culturii și Identității Naționale. Posesorul unor colecții de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte. Stilul original de expunere se prelungește și în publicațiile muzeului, în evenimente precum vernisaje, concerte, conferințe și proiecții de film.

Muzeul Național al Țăranului Român consideră util să întrețină o discuție privind imaginea țăranului și a universului său. Muzeul este în căutarea unui „țăran“ generic, o persoană complexă care poate fi cunoscută numai prin priviri succesive, fiecare dintre ele asumându-și o perspectivă fragmentară. Muzeografia adecvată acestei opțiuni nu poate fi decât o muzeografie a căutării, o muzeografie „pâlpâitoare“, care renaște cu fiecare gest, opunându-se la tot ce riscă să devină rutină, procedeu, clișeu, rețetă. Muzeul Țăranului încearcă să creeze o muzeografie proaspătă, eliberată de poncife și mode muzeale, simplă, suplă și discretă, în care primează respectul pentru obiectele țărănești și pentru noblețea lumii din care ele provin.

Re-descoperim o lume uitată, îi arătăm frumusețea, simplitatea și puterea, într-o formulă muzeografică modernă și originală pentru care, în 1996, Muzeul Țăranului Român a primit Premiul Muzeul European al Anului (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție.

Colecții

Piesele aflate în patrimoniul muzeului, în număr de peste 71.000, constituie cea mai bogată colecție de cultură tradițională din România, structurată în colecțiile: Ceramică (14.000 piese), Port popular (20.000 piese), Țesături pentru interior (10.000 obiecte), Lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte), Obiceiuri (7.000 exponate), Mostre (6.000 obiecte), Exponate religioase (4.000 piese, la care se adaugă cele șase biserici din lemn conservate in situ sau prezentate în expunere), Țări străine (4.000 exponate provenite din schimburi internaționale).
Muzeul și-a recuperat integral colecțiile și a achiziționat, după 1990, nenumărate piese noi, între care șase biserici din județele Arad și Hunedoara (două se păstrează la muzeu iar celelalte sunt conservate in situ).

Muzeul deține, de asemenea, o bogată arhivă documentară de specialitate. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale”, ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Acestea documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii. În prezent, o parte din fondurile și colecțiile din arhivă sunt disponibile on-line pe platforma Rețelele Privirii și pe pagina de facebook Arhiva de Imagine MȚR.

Sălile expoziției permanente sunt momentan închise, după încheierea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii-monument istoric din Șoseaua Kiseleff. Muzeul a început activitatea de reorganizare și remontare a expoziției permanente.
Rămân deschise sălile pentru expoziții temporare: Sala Irina Nicolau și Sala Acvariu.


Publicații

La Editura Martor a muzeului publicăm cărți, cataloage, caiete, pliante, cărți poștale ilustrate și revista anuală de antropologie „Martor”.
În colecția „Ethnophonie” au apărut până în prezent 25 de CD-uri cu muzici sătești și orășenești ale românilor, dar și ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor și aromânilor. „Ethnophonie” este o colecție de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincții occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franța (2005) și Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

Pentru că vrem un muzeu viu, în muzeu am strâns câteva „acareturi culturale“, creând locuri și prilejuri de întâlnire a oamenilor cu oamenii și cultura:

Galeria de Artă Țărănească – expoziție cu vânzare de obiecte de artă țărănească.
Atelierul de creativitate al M.N.Ț.R. invită, pe tot parcursul anului școlar, grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și multe alte jocuri și jucării.
Cinema Muzeul Țăranului – sală de cinematograf cu o capacitate de 300 de locuri, axată pe film documentar și film artistic european de înaltă calitate.

De ce să susțineți Muzeul Național al Țăranului Român?

Un parteneriat pe măsură

Devenind susținătorii Muzeului Național al Țăranului Român, veți putea să asociați imaginea companiei dumneavoastră cu o instituție de cultură de prestigiu național și internațional.
Muzeul Țăranului este cotat cu trei stele în Ghidul Michelin 2019, fiind în top trei cele mai bune muzee din România.
Devenind partenerii noștri, vom putea construi împreună un proiect care să corespundă atât nevoilor noastre, cât și valorilor companiei dumneavoastră.


O comunicare cu sens

Dacă asociați numele companiei dumneavoastră cu unul sau mai multe dintre evenimentele Muzeului, veți beneficia de o mare vizibilitate pe materialele noastre de comunicare: campanii de afișaj, broșuri, cataloage, invitații, comunicate de presă, site, rețele sociale etc.


Acces privilegiat

Dacă veți susține activitățile noastre, vă veți puteți invita clienții și colaboratorii la evenimente de excepție beneficiind de ghidaje și vizite personalizate.


Cum ne puteți ajuta?

Expoziții temporare

Devenind susținătorii noștri într-o expoziție temporară, veți putea beneficia de o vizibilitate aparte și veți avea oportunitatea de a organiza evenimente private sau sampling în cadrul unui eveniment cultural de prim-plan în strânsă legătură cu valorile, imaginea și politica de responsabilitate socială a companiei dumneavoastră.


Achiziționarea unui obiect pentru colecția Muzeului și/sau restaurarea unui obiect deja existent în colecție

Dincolo de faptul că veți putea contribui la îmbogățirea patrimoniului național, veți avea posibilitatea de a achiziționa un obiect etnologic / o operă de artă tradițională, în contul Muzeului Național al Țăranului Român, sau veți putea contribui financiar la restaurarea unui obiect aflat deja în colecția noastră.

Acest fapt va permite îndeplinirea unuia dintre obiectivele muzeului, acela de a strânge, păstra, conserva și expune diverse artefacte.

Educație muzeală

Susținând muzeul în menirea sa socială și pedagogică înseamnă a-i permite dezvoltarea unei oferte către un public diversificat: copii, tineri, pensionari, public defavorizat etc.

Conferințe, ateliere de creativitate, vizite tematice, proiecții de film, activități în familie organizate în jurul unei expoziții, aplicații pentru telefonia mobilă – toate acestea pot face accesibilă cultura tradițională românească unui public numeros.

Puteți alege astfel să vă asociaţi acțiunilor noastre culturale în mod general sau prin proiecte precise, în jurul unui eveniment.


Pentru mai multe informații:

Iuliana Bălan
Marketing-Relații publice: 021.317.96.60 / 0721.243.548 / info@muzeultaranuluiroman.ro
 




înapoi la pagina principală
 
inchis