Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Proiectul CU TENDA a ajuns la final




 

După patru ani de călătorii cu tenda (cu cortul) pe urmele comunităților în mișcare din sud-estul Europei, Muzeul Național al Țăranului Român anunță încheierea proiectului „CU TENDA” - STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living Memory of Southeastern Europe], proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.
 

 


Cum e lumea privită din tendă? E zgomotoasă, aglomerată, amestecată, un du-te vino fără de sfârșit, are cărări sinuoase, dar și urcușuri grele până la munții și aerul tare și aspru. E o poveste despre convivialitate între comunități cu limbi, confesiuni, obiceiuri diferite, și care, toate își vorbesc despre propria identitate. Tradițiile și normele fiecăreia sunt armătura prezentului și prilejul de a se prezenta ca unic, pitoresc și definitoriu pentru teritoriile în care conviețuiesc. Arome și mirosuri orientale în tandem cu gusturile pitelor tradiționale aromânești, bulgărești sau macedonene. O partea din lumea Cu Tenda și tot ce a adunat și cărat cu ea în caravana preumblărilor ei prin Balcanii zilelor noastre se regăsește în Ghidul Cu Tenda, ce poate fi ”răsfoit” aici.
 



Cu Tenda. Aromanian Stories - Concepută sub forma unui eseu vizual, expoziția a reconstruit simbolic și fragmentar, prin mărturii, autoreprezentări, texte și elemente de patrimoniu material și imaterial, imaginarul lumii aromânești ca parte a imaginarului culturilor balcanice aflate în continuă mișcare. Peste 5000 de vizitatori s-au bucurat de poveștile descoperite despre aromâni în cei doi ani de itinerare. Le puteți (re)citi aici.
 



On The Road. Realizată în urma cercetărilor de teren ale echipei partenerului bulgar de la Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, expoziția a propus o recompunere simbolică a drumurilor unei vechi comunități balcanice, sărăcăcenii. Aflați mai multe despre aceștia din catalogul expoziției, pe care-l puteți vedea aici.



Vlachs (Aromanians) in Macedonia prezintă un scurt istoric al grupurilor de aromâni din Republica Macedonia de Nord, realizat de Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo și publicat aici.

Întregul drum, laolaltă cu povești și fragmente de jurnal, le puteți afla și de pe contul de instagram www.instagram.com/cu.tenda sau pagina de FB www.facebook.com/cutenda, unde continuăm călătoria Cu Tenda.


Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi ținută la răspundere pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute.


Proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 






 




înapoi la pagina principală
 
inchis