Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
Cartea de Grâu
Muzeul Național al Țăranului Român, 2014, 104 p.
Texte inedite, interviuri, fragmente despre grâu sau pâine din texte literare clasice precum „Gargantua și Pantagruel” a lui Rabelais, „Lacul Rău” a lui Vasile Voiculescu, fragmente din Eminescu, „Robinson Crusoe” de Defoe, „Mirabila sămânță” a lui Blaga, dar și abordări ceva mai specializate ale acestei teme (antropologie, istorie etc.) în contextul riturilor de trecere și al sacrificiului subsumat acestora.
„Suntem oameni de grâu. Ne naștem din grâu, suntem botezați cu grâu, nuntim în grâu, ne seceră moartea în grâu, înviem tot în grâu. Pătimim ca grâul, cu lacrima schimbată în grâu, cu sângele și sudoarea făcute grâu. Vom fi îngropați în morminte de grâu strălucind, cu coroane de grâu pe oasele capului. Vom fi în întregime grâu. Oameni de pâine, anonimi de grâu, în cimitirele noastre unduind subteran, suntem lanuri de grâu bătute de vânt sub pământ, ne coacem ca pâinea în sicrie arzând. Intrăm în gura Domnului cum și el ne intră în gură.”
(Șerban Anghelescu)
Într-o colindă românească, grâul apare din sudoarea sau din lacrimile lui Isus răstignit, încoronat cu spini: „Ș-unde mă strângea/ Sudoarea-mi curgea, / Tot grâu se făcea.” , poate un ecou al sudorii lui Adam, blestemat să-și dobândească hrana din propria-i trudă. Invers, la ultima Cină, Mântuitorul preface pâinea în trupul său cu care, apoi, hrănindu-se la liturghie, creștinul se îndumnezeiește. „Cine mănâncă din această pâine nu va muri în veci.”
În satul românesc, grâul este chinuit și înnobilat prin suferință pentru a deveni pâine. Corp cristic îndurător al chinului, pâinea, umană și divină, îi unea pe toți membrii comunității. Împărțirea pâinii sub formă de colac creează un grup de egali, bucățile de pâine fiind identice, iar nu organizate ierarhic. Pâinea e omogenă, la fel ca vinul. De la naștere până la moarte, de la masa ursitoarelor până la pomenirea morților, pâinea însoțește ceremoniile trecerii, ea însăși trecută prin patimi spre glorie.
Pentru grecii lui Homer, pâinea nu este numai aliment, ci și un mod de a se distinge de străini, acești sălbatici „care nu mănâncă pâine”. Este criteriul după care ființa umană recunoaște alteritatea – lotofagii, ciclopii -, adică ceea ce nu se încadrează în limite omenești.
Se poate citi în carte și despre arpacaș ca materie a colivei, despre un film al lui Woody Allen referitor la grâu în literatura clasică rusă, despre muncile agricole și depozitarea grâului la Silistra, diferitele tipuri de făină, prepararea pâinii, a turtelor, copturilor, peturilor (foilor de plăcintă), michițelor (scovergilor) și tigănilor, plăcintelor, cozonacilor, artosului (un fel de turtă cu drojdie) și încă despre multe alte avataruri ale grâului în spațiul european.
Preţ: 25 lei
back to main page
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
