Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Fundaţia Samurcaş
FUNDATIA ALEXANDRU TZINGARA SAMURCAŞ
RO75RNCB0072049698530001
CUI 9378426
BCR SECTOR 1
Fundaţia Alexandru Tzigara Samurcaş poartă numele savantului care a întemeiat muzeul cu mai bine de un secol în urmă. Ea a fost înfiinţată în 1994, membrii săi fondatori fiind: Pascal Bentoiu, Tudor Berza, Radu Boroianu, Horia Bernea, Corneliu Baba, Constantin Balaceanu-Stolnici, Ion Caramitru, Sorin Costina, Nicolae Constantinescu, Alexandru Duţu, Sorin Dumitrescu, Theodor Enescu, Ioan Ilişiu, Gabriel Liiceanu, Dan Nasta, Irina Nicolau, Ioan Opriş, Şerban Papacostea, Andrei Pleşu, Andrei Pănoiu, Ioan Raţiu, Speranţa Rădulescu, Georgeta Roşu, Aurelian Trişcu. Scopul fundaţiei a fost acela de a întreprinde acţiuni culturale complementare celor desfăşurate de muzeu. Preşedinţii săi au fost, succesiv: Horia Bernea, Mihai Oroveanu şi Tudor Berza.
Actualul președinte al fundației este doamna Speranța Rădulescu.
Fundaţia n-a reuşit în atragerea unor fonduri consistente pentru proiectul său de conservare a unor monumente arhitecturale de pe teritoriul ţării, aşa cum spera. Ea a obţinut în schimb finanţări punctuale pentru unul sau altul din proiectele legate de cercetarea şi/sau diseminarea rezultatelor cercetării etnologice.
Prima mare acţiune organizată de fundaţie a fost asigurarea muzicilor tradiţionale pentru târgul internaţional Hanovra 2000. La scurtă vreme, fundaţia a pus bazele proiectului etnomuzical de continuitate Ethnophonie, proiect care constă în realizarea şi publicarea unei serii de CD-uri de muzică tradiţională (însoţite de broşuri bi- sau multi-lingve) şi în organizarea de concerte sub egida dublă a MTR şi a fundaţiei (vezi situl www.ethnophonie.ro). (Ambele tipuri de acţiuni pornesc de la cercetări de teren întreprinse de membrii etnomuzicologi ai fundaţiei: Speranţa Rădulescu, Costin Moisil, Florin Iordan). Ethnophonie continuă şi astăzi, când pregăteşte apariţia celui de-al 20-lea CD. Primele zece au fost distinse cu unul din premiile prestigioasei Academii Charles Cros din Franţa (Coup de coeur) iar al doisprezecelea – cu Premiul Criticii Germane a discului. În Occident, Ethnophonie este considerată singura editură din România care produce şi distribuie pe piaţă muzicile tradiţionale ale românilor şi ale grupurilor etnice conlocuitoare: romi, maghiari, evrei, ucraineni.
Au existat desigur, în cursul anilor, şi alte proiecte, dintre care menţionăm: Furnica (constând în colectarea şi inventarierea unor mărturii materiale referitoare la viaţa pe teritoriul României în epoca comunistă) şi Populaţii istorice azi (constând în investigarea etnologică a unor localităţi româneşti de pe teritoriul Ungariei). În diferite şcoli bucureştene şi/sau la sediul MTR au fost conduse proiecte de mai mică anvergură dedicate educării copiilor.
Fundaţia Alexandru Tzigara Samurcaş a cooperat în decursul celor 16 ani de existenţă cu diferite instituţii culturale: Canadian Heritage Information Network, Cité de la Musique, casa de discuri Wagram, Société Française d’ethnomusicologie (Franţa), Musée des Arts et Traditions Populaires, Musée d’ethnographie de Genève, Ateliers d’ethnomusicologie (Elveţia), Austrian Institute of East and Southeast European Studies (Austria), Institut Français de Bucarest, Institutul Cultural Român, Minsterul de externe al României (departamentul Românii de pretutindeni), Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, teatrul Constantin Nottara, Electrecord, Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu şi multe altele.