Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

SUSȚINEȚI MNȚR!






Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este un muzeu național, aflat sub tutela Ministerului Culturii și Identității Naționale. Posesorul unor colecții de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte. Stilul original de expunere se prelungește și în publicațiile muzeului, în evenimente precum vernisaje, concerte, conferințe și proiecții de film.

Muzeul Național al Țăranului Român consideră util să întrețină o discuție privind imaginea țăranului și a universului său. Muzeul este în căutarea unui „țăran“ generic, o persoană complexă care poate fi cunoscută numai prin priviri succesive, fiecare dintre ele asumându-și o perspectivă fragmentară. Muzeografia adecvată acestei opțiuni nu poate fi decât o muzeografie a căutării, o muzeografie „pâlpâitoare“, care renaște cu fiecare gest, opunându-se la tot ce riscă să devină rutină, procedeu, clișeu, rețetă. Muzeul Țăranului încearcă să creeze o muzeografie proaspătă, eliberată de poncife și mode muzeale, simplă, suplă și discretă, în care primează respectul pentru obiectele țărănești și pentru noblețea lumii din care provin.

Re-descoperim o lume uitată, îi arătăm frumusețea, simplitatea și puterea, într-o formulă muzeografică modernă și originală pentru care, în 1996, Muzeul Țăranului Român a primit Premiul Muzeul European al Anului (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție.

Colecții

Piesele aflate în patrimoniul muzeului, în număr de peste 71.000, constituie cea mai bogată colecție de cultură tradițională din România, structurată în colecțiile: Ceramică (14.000 piese), Port popular (20.000 piese), Țesături pentru interior (10.000 obiecte), Lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte), Obiceiuri (7.000 exponate), Mostre (6.000 obiecte), Exponate religioase (4.000 piese, la care se adaugă cele șase biserici din lemn conservate in situ sau prezentate în expunere), Țări străine (4.000 exponate provenite din schimburi internaționale).
Muzeul și-a recuperat integral colecțiile și a achiziționat, după 1990, nenumărate piese noi, între care șase biserici din județele Arad și Hunedoara (două se păstrează la muzeu iar celelalte sunt conservate in situ).

Muzeul deține, de asemenea, o bogată arhivă documentară de specialitate. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale”, ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Acestea documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii. În prezent, o parte din fondurile și colecțiile din arhivă sunt disponibile on-line pe platforma Rețelele Privirii și pe pagina de facebook Arhiva de Imagine MȚR.

Sălile expoziției permanente sunt momentan închise, după încheierea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff. Muzeul a început activitatea de reorganizare și remontare a expoziției permanente.
Rămân deschise sălile pentru expoziții temporare: Sala Irina Nicolau și Sala Acvariu.


Publicații

La Editura Martor a muzeului publicăm cărți, cataloage, caiete, pliante, cărți poștale ilustrate și revista anuală de antropologie „Martor”.
În colecția „Ethnophonie” au apărut până în prezent 25 de CD-uri cu muzici sătești și orășenești ale românilor, dar și ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor și aromânilor. „Ethnophonie” este o colecție de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincții occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franța (2005) și Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

Pentru că vrem un muzeu viu, în muzeu am strâns câteva „acareturi culturale“, creând locuri și prilejuri de întâlnire a oamenilor cu oamenii și cu cultura:

Galeria de Artă Țărănească – expoziție cu vânzare de obiecte de artă țărănească.
Atelierul de creativitate al M.N.Ț.R. invită, pe tot parcursul anului școlar, grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și multe alte jocuri și jucării.
Cinema Muzeul Țăranului – sală de cinematograf cu o capacitate de 300 de locuri, axată pe film documentar și film artistic european de înaltă calitate.

De ce să susțineți Muzeul Național al Țăranului Român?

Un parteneriat pe măsură

Devenind susținătorii Muzeului Național al Țăranului Român, veți putea să asociați imaginea companiei dumneavoastră cu o instituție de cultură de prestigiu național și internațional.
Muzeul Țăranului este cotat cu trei stele în Ghidul Michelin 2019, fiind în top trei cele mai bune muzee din România.
Devenind partenerii noștri, vom putea construi împreună un proiect care să corespundă atât nevoilor noastre, cât și valorilor companiei dumneavoastră.


O comunicare cu sens

Dacă asociați numele companiei dumneavoastră cu unul sau mai multe dintre evenimentele Muzeului, veți beneficia de o mare vizibilitate pe materialele noastre de comunicare: campanii de afișaj, broșuri, cataloage, invitații, comunicate de presă, site, rețele sociale etc.


Acces privilegiat

Dacă veți susține activitățile noastre, vă veți putea invita clienții și colaboratorii la evenimente de excepție beneficiind de ghidaje și vizite personalizate.


Cum ne puteți ajuta?

Expoziții temporare

Devenind susținătorii noștri într-o expoziție temporară, veți putea beneficia de o vizibilitate aparte și veți avea oportunitatea de a organiza evenimente private sau sampling în cadrul unui eveniment cultural de prim-plan în strânsă legătură cu valorile, imaginea și politica de responsabilitate socială a companiei dumneavoastră.


Achiziționarea unui obiect pentru colecția Muzeului și/sau restaurarea unui obiect deja existent în colecție

Dincolo de faptul că veți putea contribui la îmbogățirea patrimoniului național, veți avea posibilitatea de a achiziționa un obiect etnologic / o operă de artă tradițională, în contul Muzeului Național al Țăranului Român, sau veți putea contribui financiar la restaurarea unui obiect aflat deja în colecția noastră.

Acest fapt va permite îndeplinirea unuia dintre obiectivele muzeului, acela de a strânge, păstra, conserva și expune diverse artefacte.

Educație muzeală

Susținând muzeul în menirea sa socială și pedagogică înseamnă a-i permite dezvoltarea unei oferte către un public diversificat: copii, tineri, pensionari, public defavorizat etc.

Conferințe, ateliere de creativitate, vizite tematice, proiecții de film, activități în familie organizate în jurul unei expoziții, aplicații pentru telefonia mobilă – toate acestea pot face accesibilă cultura tradițională românească unui public numeros.

Puteți alege astfel să vă asociaţi acțiunilor noastre culturale în mod general sau prin proiecte precise, în jurul unui eveniment.


Pentru mai multe informații:

Iuliana Bălan
Marketing-Relații publice: 021.317.96.60 / 0721.243.548 / info@muzeultaranuluiroman.ro
 


înapoi la pagina principală
 
inchis