Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

„DicționAR pe sărite” – cuvintele uitate se transformă în pop-up museum




De vineri, 17 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român dă „leapşa” tinerilor în descoperirea celor 22 de cuvinte „uitate”, care au sărit din dicţionar şi s-au ascuns prin oraş. „De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii”.
 

Timp de șase luni, o echipă de etnologi, educatori muzeali, artiști vizuali și animatori au transpus 22 de termeni vechi în animații augmentate 2D și 3D, care aşteaptă să fie descoperiţi în cadrul a șase „pop-up museums” - instalații stradale interactive și participative, de scurtă durată, concepute special pentru publicul tânăr care este invitat să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Deși este un concept relativ nou în lumea muzeală, Muzeul Țăranului a mai derulat programe de tipul „muzeul personal” și a invitat de multe ori publicul la dialog informal.

Primul „pop-up museum” se desfăşoară în cadrul Street Delivery București 2021 de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie (în intervalul 12.00 – 18.00) şi va fi amplasat chiar pe peluza din fața Muzeului Național al Țăranului Român de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

Te invităm să scotoceşti prin sertare şi prin amintiri, să descoperim împreună şi să creăm legături între timpul de ieri și timpul de azi, între cel rural şi cel urban, între timpul bun și timpul sec. Nu-ți face griji, nu e ca la şcoală, ci e cu multă joacă, suspans, creativitate, cu AR, cu meme-uri și cu cele mai grozave idei pentru insta stories.

Până atunci, poți afla câte ceva despre „DicţionAR pe sărite”
 

/ pe instagram -> @dictionar_pe_sarite
/ și pe facebook -> DictionarPeSarite


Cine mai știe astăzi ce înseamnă „copaie”, la ce e ea bună, la ce se folosea „melița”, și cum arată ea, dacă „tilinca” e o podoabă, un instrument muzical sau un nume de fată? Ei, știe cineva?

Vedeți, noi am ști câte ceva, fiindcă lucrăm, nu-i așa, într-un muzeu despre țăran. Ni se întâmplă să întâlnim adesea astfel de cuvinte, folosite și folositoare la țară, dar tot cugetăm ce să facem cu ele. Fiindcă credem că unele ar merita să fie cunoscute și-n afara cărţilor citite/scrise sau a sălilor de expoziţie, așa că am ales 22 de termeni, pe care i-am ascuns prin oraș. Te invităm să-i descoperi pe toți în cadrul celor şase pop-up museums pe care le-am pregătit (un fel de instalații stradale peste care poți da întâmplător și-n cadrul cărora te așteptăm să ne spui părerea ta despre aceste cuvinte uitate).

Din 17 septembrie, în Bucureşti, Câmpulung Muscel şi la Piscu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis