Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Proiectul CU TENDA a ajuns la final




 

După patru ani de călătorii cu tenda (cu cortul) pe urmele comunităților în mișcare din sud-estul Europei, Muzeul Național al Țăranului Român anunță încheierea proiectului „CU TENDA” - STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living Memory of Southeastern Europe], proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.
 

 


Cum e lumea privită din tendă? E zgomotoasă, aglomerată, amestecată, un du-te vino fără de sfârșit, are cărări sinuoase, dar și urcușuri grele până la munții și aerul tare și aspru. E o poveste despre convivialitate între comunități cu limbi, confesiuni, obiceiuri diferite, și care, toate își vorbesc despre propria identitate. Tradițiile și normele fiecăreia sunt armătura prezentului și prilejul de a se prezenta ca unic, pitoresc și definitoriu pentru teritoriile în care conviețuiesc. Arome și mirosuri orientale în tandem cu gusturile pitelor tradiționale aromânești, bulgărești sau macedonene. O partea din lumea Cu Tenda și tot ce a adunat și cărat cu ea în caravana preumblărilor ei prin Balcanii zilelor noastre se regăsește în Ghidul Cu Tenda, ce poate fi ”răsfoit” aici.
 



Cu Tenda. Aromanian Stories - Concepută sub forma unui eseu vizual, expoziția a reconstruit simbolic și fragmentar, prin mărturii, autoreprezentări, texte și elemente de patrimoniu material și imaterial, imaginarul lumii aromânești ca parte a imaginarului culturilor balcanice aflate în continuă mișcare. Peste 5000 de vizitatori s-au bucurat de poveștile descoperite despre aromâni în cei doi ani de itinerare. Le puteți (re)citi aici.
 



On The Road. Realizată în urma cercetărilor de teren ale echipei partenerului bulgar de la Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, expoziția a propus o recompunere simbolică a drumurilor unei vechi comunități balcanice, sărăcăcenii. Aflați mai multe despre aceștia din catalogul expoziției, pe care-l puteți vedea aici.



Vlachs (Aromanians) in Macedonia prezintă un scurt istoric al grupurilor de aromâni din Republica Macedonia de Nord, realizat de Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo și publicat aici.

Întregul drum, laolaltă cu povești și fragmente de jurnal, le puteți afla și de pe contul de instagram www.instagram.com/cu.tenda sau pagina de FB www.facebook.com/cutenda, unde continuăm călătoria Cu Tenda.


Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi ținută la răspundere pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute.


Proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 






 




înapoi la pagina principală
 
inchis