Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 24, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.
***
Publicațiile Muzeului Național al Țăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziționate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Țărănească, str. Monetăriei nr. 3).
Dacă doriți să le achiziționați online, trimiteți o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menționați în mesaj titlurile dorite și numărul de exemplare, adresa dvs. poștală completă și un număr de telefon la care puteți fi contactat.
Putem trimite cărțile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitați la primirea coletului contravaloarea cărților și taxele de expediție. Taxele depind de greutatea coletului și de destinație.
De asemenea, puteți opta pentru plata în avans a cărților, urmând ca la primirea coletului să achitați doar taxele de transport.
Cont Trezorerie Sector 1: RO92TREZ701502201X015193
Cod de identificare fiscală: RO14244170
Vă mulțumim că ne-ați vizitat și așteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro
Bisericile Muzeului Țăranului
Muzeul Ţăranului Român, 2012, 72 pg.
Catalog de expoziţie ce conţine imagini din cele şase biserici vechi de lemn deţinute de muzeu, din care patru conservate in situ la Lunca Moţilor, Juliţa, Groşii Noi şi Troaş.
Locaș de învățătură, de cultură și artă, având rol de adevărată tribună națională, bisericile de lemn sunt o marcă a identității poporului român și a continuității vieții lui spirituale, fiind definitorii pentru unitatea românilor de pretutindeni. Prin bogăția, varietatea și rafinamentul lor, ele reprezintă punctul culminant al „civilizației lemnului” specifică țării noastre până la începutul secolului trecut. Sărăciți, lipsiți de drepturi și de posibilitatea de a avea propriile școli, românii de pe Mureș, Arieș și Târnave vedeau biserica de lemn și ca pe o speranță de eliberare națională.
Celor patru biserici enumerate mai sus care se află sub protecția MNȚR li se adaugă cele de la Mintia și Bejan, strămutate în incinta muzeului după 1991. Catalogul le prezintă în detaliu, cu ceea ce s-a păstrat din ele, pe toate șase, unele datând de la sfârșitul sec. al XVII-lea sau începutul sec. al XVIII-lea. Dimensiuni, tehnici, plan de construcție, modele decorative, registre picturale, stil, sunt dovezi ale măiestriei constructorilor dar și a meșterilor țărani-zugravi care le-au pictat.
„Decorul bisericilor de lemn este și el asemănător cu acela al caselor țărănești; începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate, adesea, în forma unui cap de cal stilizat, și până la căpătâiele căpriorilor ce susțin streașina acoperișului, surprindem desfășurarea aceluiași sistem ornamental.
Astfel, alături de motivele liniare și compozițiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejuri, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinți, îngeri, scene din Ciclul Cristologic etc.), realizat de țăranii-zugravi, se supune acelorași legi ale echilibrului și măsurii... Ca tehnică de execuție întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială... Deși la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi se mai păstrează doar scene din ciclul Cristologic – Cina, Judecata și Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea, Plângerea Mântuitorului și Învierea... De asemenea, se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli și îngeri, chipuri de prooroci și mucenițe, în decor de arcade, Arhanghelii Mihail și Gavril înconjurați de cete îngerești.” (Dr. Georgeta Roșu)
Stoc epuizat
back to main page
(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
