Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Proiectul CU TENDA a ajuns la final




 

După patru ani de călătorii cu tenda (cu cortul) pe urmele comunităților în mișcare din sud-estul Europei, Muzeul Național al Țăranului Român anunță încheierea proiectului „CU TENDA” - STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living Memory of Southeastern Europe], proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.
 

 


Cum e lumea privită din tendă? E zgomotoasă, aglomerată, amestecată, un du-te vino fără de sfârșit, are cărări sinuoase, dar și urcușuri grele până la munții și aerul tare și aspru. E o poveste despre convivialitate între comunități cu limbi, confesiuni, obiceiuri diferite, și care, toate își vorbesc despre propria identitate. Tradițiile și normele fiecăreia sunt armătura prezentului și prilejul de a se prezenta ca unic, pitoresc și definitoriu pentru teritoriile în care conviețuiesc. Arome și mirosuri orientale în tandem cu gusturile pitelor tradiționale aromânești, bulgărești sau macedonene. O partea din lumea Cu Tenda și tot ce a adunat și cărat cu ea în caravana preumblărilor ei prin Balcanii zilelor noastre se regăsește în Ghidul Cu Tenda, ce poate fi ”răsfoit” aici.
 



Cu Tenda. Aromanian Stories - Concepută sub forma unui eseu vizual, expoziția a reconstruit simbolic și fragmentar, prin mărturii, autoreprezentări, texte și elemente de patrimoniu material și imaterial, imaginarul lumii aromânești ca parte a imaginarului culturilor balcanice aflate în continuă mișcare. Peste 5000 de vizitatori s-au bucurat de poveștile descoperite despre aromâni în cei doi ani de itinerare. Le puteți (re)citi aici.
 



On The Road. Realizată în urma cercetărilor de teren ale echipei partenerului bulgar de la Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, expoziția a propus o recompunere simbolică a drumurilor unei vechi comunități balcanice, sărăcăcenii. Aflați mai multe despre aceștia din catalogul expoziției, pe care-l puteți vedea aici.



Vlachs (Aromanians) in Macedonia prezintă un scurt istoric al grupurilor de aromâni din Republica Macedonia de Nord, realizat de Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo și publicat aici.

Întregul drum, laolaltă cu povești și fragmente de jurnal, le puteți afla și de pe contul de instagram www.instagram.com/cu.tenda sau pagina de FB www.facebook.com/cutenda, unde continuăm călătoria Cu Tenda.


Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi ținută la răspundere pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute.


Proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 






 




înapoi la pagina principală
 
inchis