ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ
Born on April 4th 1872 in Bucharest in a family of small boyars, he goes to high school in Bucharest. In 1892 he is appointed custodian of the Antiquities Museum headed by Grigore Tocilescu. In 1893 he goes to study in Germany, at the München University, with King Carol’s support and Al. Odobescu’s advices; he studies art history there. He comes back to Romania and resigns from the Antiquity Museum in order to continue his studies in France and then, again, Germany, with an interest in museography. He studies with Wilhelm von Bode, a reformer of Berlin museums.
After finishing his studies he is appointed librarian and then director of the Carol I Foundation and professor in the Art History and Aesthetics Department of the Belle Arte School in Bucharest.
On October 1st 1906, Al. Tzigara Samurcaş is appointed director of the Museum of Ethnography, National Art, Decorative Art and Industrial Art renamed, in 1915, the National Art Museum Carol I. The new museum was temporarily hosted in the building of the former state coin factory on 3, Kiseleff Avenue, on the same spot where the palace of prince Mavrogheni used to be. From the beginning, Al. Tzigara-Samurcaş bases his museum on modern, scientific bases. His acquisitions considerably increase the collections, the main attraction being the house of Antonie Mogoş from Ceauru (Gorj) exhibited inside the museum.
A never-ending fight begins for acquiring the necessary funds to raise a new building (the current building of the museum). The plans where made in collaboration with the architect N. Ghica-Budeşti. To this purpose, he writes numerous newspaper articles that will be later gathered in his book “Romanian Museography” (1936). On June 30th, 1912 the foundation of the new building was laid. The construction was many times interrupted, so the building was only ready in 1941.
As long as he was director of the Museum, Al. Tzigara-Samurcaş lead a prodigious activity in connection with his other preoccupations: director of the Carol I Fundation and professor of art history and aesthetics in Cernăuţi. He writes articles on various topics, academic books, among which the ones on popular art are very important, holds conferences on the radio or at the Athenaeum, participates in international congresses and exhibitions. Al.Tzigara-Samurcaş becomes an important name in his field.
The situation becomes worse after the Second World War when the communist authorities dismiss him from the position of Museum director. In old age, sick and overly humiliated, the Father of the Museum on the Boulevard dies on April 1st, 1952.
„DicționAR pe sărite” – cuvintele uitate se transformă în pop-up museum
De vineri, 17 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român dă „leapşa” tinerilor în descoperirea celor 22 de cuvinte „uitate”, care au sărit din dicţionar şi s-au ascuns prin oraş. „De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii”.
Timp de șase luni, o echipă de etnologi, educatori muzeali, artiști vizuali și animatori au transpus 22 de termeni vechi în animații augmentate 2D și 3D, care aşteaptă să fie descoperiţi în cadrul a șase „pop-up museums” - instalații stradale interactive și participative, de scurtă durată, concepute special pentru publicul tânăr care este invitat să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Deși este un concept relativ nou în lumea muzeală, Muzeul Țăranului a mai derulat programe de tipul „muzeul personal” și a invitat de multe ori publicul la dialog informal.
Primul „pop-up museum” se desfăşoară în cadrul Street Delivery București 2021 de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie (în intervalul 12.00 – 18.00) şi va fi amplasat chiar pe peluza din fața Muzeului Național al Țăranului Român de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.
Te invităm să scotoceşti prin sertare şi prin amintiri, să descoperim împreună şi să creăm legături între timpul de ieri și timpul de azi, între cel rural şi cel urban, între timpul bun și timpul sec. Nu-ți face griji, nu e ca la şcoală, ci e cu multă joacă, suspans, creativitate, cu AR, cu meme-uri și cu cele mai grozave idei pentru insta stories.
Până atunci, poți afla câte ceva despre „DicţionAR pe sărite”
/ pe instagram -> @dictionar_pe_sarite
/ și pe facebook -> DictionarPeSarite
Cine mai știe astăzi ce înseamnă „copaie”, la ce e ea bună, la ce se folosea „melița”, și cum arată ea, dacă „tilinca” e o podoabă, un instrument muzical sau un nume de fată? Ei, știe cineva?
Vedeți, noi am ști câte ceva, fiindcă lucrăm, nu-i așa, într-un muzeu despre țăran. Ni se întâmplă să întâlnim adesea astfel de cuvinte, folosite și folositoare la țară, dar tot cugetăm ce să facem cu ele. Fiindcă credem că unele ar merita să fie cunoscute și-n afara cărţilor citite/scrise sau a sălilor de expoziţie, așa că am ales 22 de termeni, pe care i-am ascuns prin oraș. Te invităm să-i descoperi pe toți în cadrul celor şase pop-up museums pe care le-am pregătit (un fel de instalații stradale peste care poți da întâmplător și-n cadrul cărora te așteptăm să ne spui părerea ta despre aceste cuvinte uitate).
Din 17 septembrie, în Bucureşti, Câmpulung Muscel şi la Piscu.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

back to main page